Cultură, comportament si atitudine pentru reducerea consumului de energie si protejarea mediului înconjurător

Romania urmeaza de mai bine de 20 de ani un proces complex de tranzitie de la economia centralizata, la economia de piata. Schimbarile continue din aceasta perioada ar fi trebuit sa fie profunde si de mare amploare si sa vizeze deopotriva: instituţiile, societatile comerciale si indivizii.

Unul din cele mai dificile obstacole care trebuie depasit, este diferenta care exista intre cultura si educatia existenta (inclusiv a celei legislative, institutionale, financiare, manageriale si tehnologice), ca rezultat al regimului politico-economic anterior si cultura specifica economiei de piata. De remarcat ca intre anii 1950 si 1990 mai mult de 40% din populatia tarii a migrat din mediul rural in mediul urban, conducind la modificari culturale profunde, majoritatea fara a se cristaliza. Existenta acestor diferente mari de cultura a fost (este) cu atat mai periculoasa, ca urmari, cu cat ea s-a regasit la factorii de decizie, care erau (sunt) responsabili in conducerea procesului de schimbare structurala.

Cultura locatarilor (proprietari sau chiriasi) este un ansamblul de principii si crezuri, de atitudini, elemente si valori, care determina modul in care oamenii actioneaza si interactioneaza.

Modificarea comportamentului locatarilor si ca atare declansarea unor schimbării în acţiunile lor, apare doar în momentul in care se iveşte o insatisfactie (nemultumire) majora care sa fie perceputa si acceptata si de cealalta parte (Guvern, Parlament, Prefecti, primari, directori, sefi etc.). Desi in Romania insatisfacţiile au apărut cu mulţi ani in urma (inclusiv în ceea ce priveşte gradul de confort, costurile cu energia, starea de sănătate etc.), reactia si neputinta celeilalte parti (conducatoare), determina aminarea unor schimbari majore in domenile: energie, economie si ecologie. Desi s-au facut pasi in vederea rezolvării unora dintre nemulţumirile locatarilor, prin adoptarea unor Legi specifice, neaplicarea sau ineficienţa acestora conduce la semnale negative.

Un alt aspect care a fost neglijat in ultimii 20 ani,  dar a carui neglijare a inceput cu multi ani in urma, este nivelul cultural şi educational al individului şi mijloacele de perfecţionarea ale acestuia, astfel incit fiecare individ sa evolueze si sa si schimbe modelele de gindire si de decizie. Plasarea corespunzătoare a locatarului în contextul dezvoltării durabile a României nu se va putea realiza fara reconsiderarea locului individului in societate. Ultimii ani au condus la “izolarea” individului si distrugerea increderii lui in sistemele de valori ale societatii. Neasocierea lui, in schimbarile desfasurate, in luarea decizilor, marginalizarea continua a capacitatii acestuia etc., a determina neinsusirea de catre locatar a schimbarilor, considerind-ule mereu straine, exterioare, oamenii preferând să acţioneze în activităţi de construcţie, reabilitare, modernizare a locuinţelor după “bunul simţ” în locul apelării la specialişti în domeniu.

Puternic rezistente la schimbare, elementele de energetica (producătorii şi furnizorii de energie, modul de construcţie a locuinţelor, materialele folosite, comportamentele locatarilor etc.) se indreapta, in anii ce vin, spre o schimbare fundamentala. Desi influentata de multe dintre fortele tehnologice si economice elementele energetice nu s-au bucurat pina in prezent de o atentie corespunzatoare, deşi acestea au o sfera mare de cuprindere si un impact important asupra sanatatii omului si a mediului ambiant.

Situarea Romaniei in coordonatele actuale a fost determinata de lipsa unui management adecvat la toate nivelele (Ministere, Prefecturi, Primarii, Instutii etc.).

Prin manager am considerat, persoana detinatoare a unui suport de cunostinte tehnice, economice legislative etc., disponibil sa-si utilizeze capacitatile pentru:

-definirea unor obiective;

-elaborarea unor strategii (politici) pentru atingerea acestora, pe termen scurt, mediu si lung;

-planificarea, dezvoltarea unui cadru care sa asigure performanta;

-organizarea in vederea implementarii planurilor si atingerii obiectivelor;

-conducerea personalului, in vederea atingerii obiectivelor inclusiv motivarea, influentarea si formarea grupurilor eficiente si eficace;

-controlul personalului, real si corect, neinfluentat de alte considerente;

-feedback-ul, reactia la factorii interni si externi, astfel incit sa fie atinse obiectivele in timpul necesar, in schimb primind o  recompensa.

Lipsa managerilor si mai ales a loialitatii acestora fata de angajator, a determinat evolutia “necontrolata” a societatii romanesti.

Eliminarea saraciei absolute, stoparea procesului de saracie si reducerea lui pana la nivelul economico-social si politic acceptabil, cresterea bunastarii populatiei, accesul la educatie si ocrotirea sanatatii, ocuparea fortei de munca, cresterea veniturilor reale – toate au o legatura stransa cu problemele utilizarii resurselor naturale si asigurarii calitatii factorilor de mediu.

Oamenii bolnavi mai repede devin saraci. Insa este real si reversul. Oamenii saraci mai devreme devin bolnavi. Sanatatea compromisa genereaza si promoveaza saracia, declansand un cerc vicios care impiedica dezvoltarea economica si sociala si contribuie la folosirea nerationala a resurselor si degradarea mediului incojurator

Legatura stransa dintre viata si activitatea populatiei, de factorii de mediu si resurse naturale face dezvoltarea social-economică si combaterea saraciei dependenta de problemele protectiei mediului si valorificarii resurselor naturale.

Securitatea energetica in rand cu cea alimentara, sociala, economica si ecologica – promoveaza un nou concept de eradicare a saraciei absolute si reducerii ale discrepantelor in nivelul de trai a populatiei.

Directionarea dezvoltarii economice a tarii spre ameliorarea calitatii vietii presupune eficientizarea, cresterea productivitatii, reducerea consumurilor si a cheltuielilor, asigurarea unui grad suficient de instruire, garantarea drepturilor si libertatilor omului, printre care si dreptul garantat de Constitutie – la un mediu favorabil pentru viata si activitate.

Astfel, consumul de energie, mediul inconjurator si sanatatea colectiva intra intr-o spirala care accelereaza sau diminueaza gradul de saracie a individului:

• mediul – sanatatea – saracia: utilizarea apei potabile necorespunzatoare, poluarea aerului, consumul produselor contaminate adesea mult mai ieftine si accesibile duc la aparitia unor maladii, a caror tratare pe de o parte reduc veniturile din bugetele publice (concedii medicale, spitalizari, medicamente) pe de altă parte – sustrag mijloace financiare din bugetele si asa reduse ale famililor sarace.
• energie – sanatate – saracie: impactul utilizarii resurselor naturale sub nivelul minim de confort ambiental sau igienico-sanitar, determina boli cronice cu acelasi efect de saracire a bugetelor publice si ale familiei.

Atragerea larga a locatarului in vederea constientizarii si impulsonarii solutionarii proprilor probleme: sociale (cultul muncii), energetice (eficientizarea consumurilor energetice, reducere a pierderilor energetice), economice (cultura antreprenoriala, dezvoltarea inovativa) si de mediu (cumpatarea in achizitionarea unor produse, autoproductia), concomitent cu ridicarea gradului de cunoastere a individului, informarea deplina, operativa si veridica a individului despre actiunile autoritatilor publice prezente si viitoare, cu indicarea permanenata a stimulentelor si penalitatilor, care vor urma actiunilor sale, va avea ca scop modificarea comportamentului locatarilor si schimbarea atitudinii pasive care ii este carcateristica astazi.