Contribuția capitolului REPowerEU la obiectivul României privind asigurarea independenței față de combustibilii fosili din Rusia

REPowerEU este planul Comisiei Europene menit să asigure independența Europei față de combustibilii fosili din Rusia, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia. În februarie 2023 Uniunea Europeană a finalizat planul și adaugă facilității  de redresare 800 de miliarde de EUR pentru a consolida autonomia energetică a UE prin diversificarea aprovizionării sale cu energie și eliminarea dependenței de importurile rusești de combustibili fosili”.

Cei patru piloni ai planului sunt:

1) economii de energie;

2) diversificarea aprovizionării cu energie;

3) substituirea combustibililor fosili;

4) noi modalități de a combina investițiile și reformele.

Planul REPowerEU al Comisiei se concentrează în principal pe creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile, cu noi prevederi care fac obligatorii acoperișurile solare în clădirile noi, precum și măsuri pentru a crește eficiența energetică și capacitatea de stocare a energiei. Pentru a fi eligibile, 37% din cheltuieli vor trebui să fie destinate „cheltuielilor verzi” și mai mult de o treime din cheltuieli trebuie alocate proiectelor transfrontaliere.

Statele membre au fost invitate să trimită planurile naționale de redresare actualizate cu capitolele REPowerEU până pe 30 aprilie astfel încât să intre în vigoare în iunie. Înainte de a evalua propunerea României, se impune o evaluare a Orientărilor Comisiei[1] privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU. Conform acestor orientări, următoarele acțiuni sunt enumerate ca acțiuni finanțabile, cu titlu exemplificativ:

(a) îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde securității imediate a nevoilor ridicate de gaze, inclusiv GNL, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblu,

(b) creșterea eficienței energetice a clădirilor și a infrastructurii energetice critice, decarbonizarea industriei, creșterea producției și a adoptării de biometan durabil, hidrogen din surse regenerabile sau fără combustibili fosili, creșterea ponderii și accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile,

(ba) combaterea sărăciei energetice,

(bb) stimularea reducerii cererii de energie,

(c) abordarea blocajelor interne și transfrontaliere din calea transportului și distribuției de energie, sprijinirea stocării energiei electrice și sprijinirea transportului cu emisii zero, inclusiv a căilor ferate,

(d) Sprijinirea obiectivelor de la literele (a), (b), (ba), (bb) și (c) printr-o recalificare accelerată a forței de muncă în direcția competențelor ecologice și a competențelor digitale aferente, precum și sprijinirea lanțurilor valorice în materie primă critică și tehnologii legate de tranziția verde.

Toate acestea sunt detaliate în Orientările Comisiei privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU.

În România, prima versiune a capitolului REPowerEU prezintă următoarele reforme (R) și investiții (I) ce urmează a fi adaugate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)[2]:

R1. Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde, inclusiv crearea registrului unic național al terenurilor neproductive.

R2. Formarea profesională a resursei umane în domeniile producerii, stocării, transportului și distribuției de energie verde.

I1. Creșterea eficienței energetice și a producției de energie verde:

Investiția 1.a – Proiect pilot in energie verde si managementul eficient al apei;

Investiția 1.b – Schemă de ofertare pentru instalarea unei capacități totale de 130 MW aferente producției de energie electrică solară cu tehnologie fotovoltaică flotabilă pe infrastructura sistemelor hidroameliorative aflate în administrarea ANIF;

Investiția 1.c – Schemă de ajutor de stat pentru instalarea unei capacități totale de 100MW aferente producției de energie electrică din sursă hidro.

I2. Decarbonizarea sectorului agricol prin creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative.

I3. Utilizarea clădirilor rezidențiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile.

I4. Sate Autonome Energetic.

I5. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabilă:

Investiția 5.a – Top-up C6-I1 I1 – Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile;

Investiția 5.b – Top-up C6-I1 I3 – Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde.

I6. Digitalizarea, eficientizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice:

Investiția 6.a – Accelerarea integrării surselor regenerabile de energie și facilitarea schimburilor transfrontaliere a energiei electrice prin construirea Liniei Electrice Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți, incluzând lucrări relevante în stațiile Suceava (RO) și Bălți (MD);

Investiția 6.b – T-STARES – Instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) și instalații de stocare a energiei electrice destinate alimentării serviciilor interne instalate în stațiile C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.;

Investiția 6.c – Retehnologizarea SMART SA – filiala C.N.T.E.E. Transelectrica S.A;

Investiția 6.d – Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru de date – Teletrans SA, filiala C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.;

I7. Digitalizarea, eficientizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a gazelor naturale:

Investiția 7.a – Crearea unor noi infrastructuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale;

Investiția 7.b – Dezvoltarea sistemului SCADA pentru creșterea siguranței în operare a sistemului național de transport gaze naturale.

În demersul nostru de a evalua propunerile statului român vom utiliza următoarele criterii:

1. Măsura în care propunerile inițiale răspund planului REPowerEU si cerintelor regulamentului REGULAMENTUL (UE) 2023/435 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE
2. Măsura în care deciziile anunțate de modificare a planului propus inițial aduc claritate procesului de revizuire a PNRR.

Pentru a aplica primul criteriu de evaluare, trebuie să avem în vedere că REPowerEU este planul Comisiei Europene menit să asigure independența Europei față de combustibilii fosili din Rusia, obiectiv enunțat încă din primul paragraf. În acest context se poate constata că principalele măsuri care răspund acestei cerințe sunt:

I3. Utilizarea clădirilor rezidențiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile.

I4. Sate Autonome Energetic.

I5. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabilă.

I6. Digitalizarea, eficientizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice;

I7. Digitalizarea, eficientizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a gazelor naturale.

Și mai precis, dacă punem accentul pe combustibilii fosili, I5, I6 și I7, răspund cel mai bine acestei cerințe.

Fără a aduce critici față de propunerile legate de crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea sau susținerea tehnologiilor fotovoltaice flotabile pe infrastructura sistemelor hidroameliorative aflate în administrarea ANIF sau creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative, considerăm că a fost omisă cea mai importantă categorie de investiții care să contribuie direct la asigurarea independenței față de combustibilii fosili din Rusia, respectiv producția, stocarea și transportul gazelor naturale.

Reamintim în acest context că prin orientările Comisiei se recomandă să se includă în capitolul REPowerEU numai acele măsuri care sunt conforme cu DNSH. Totodată, orientările precizează că principiul DNSH nu se va aplica măsurilor preconizate să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate de securitate a aprovizionării cu energie electrică.

Atunci când evaluează eligibilitatea măsurilor pentru o derogare de la principiul DNSH, se vor lua în considerare patru cerințe:

• Dacă măsura este necesară și proporțională pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării ținând seama de alternativele fezabile mai curate și de riscurile de efecte de blocare.
• Statul membru în cauză a depus eforturi satisfăcătoare pentru a limita potențialele efecte nocive asupra obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul de Taxonomie UE, acolo unde este posibil, și pentru a atenua prejudiciul prin alte măsuri, inclusiv măsurile din capitolul REPowerEU.
• Măsura nu pune în pericol realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului de neutralitate climatică a UE până în 2050, pe baza unor considerații calitative.
• Măsura este planificată să fie în funcțiune până la 31 decembrie 2026.

Cu alte cuvinte, înainte de a propune finanțarea investițiilor în producția, stocarea, transportul și distribuția gazelor naturale, România trebuie să evalueze împreună cu Comisia exceptarea de la principiul DNSH, având întotdeauna ca obiectiv răspunsul la nevoia de asigurare a independenței față de combustibilii fosili din Rusia.

Al doilea criteriu de evaluare pleacă de la declarațiile oficialilor români[3] potrivit cărora se renunță la investițiile în infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice.

Dincolo de contradicția vizibilă a declarației cu obiectivul REPowerEU, în ansamblul său, se impune totuși o delimitare a celor două tipuri de investiții, însă în orice situație nu considerăm că există suficiente argumente pentru un astfel de demers:

1. investițiile în infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile. Deși finanțarea infrastructurii de distribuție a gazelor din surse regenerabile răspunde în mod direct obiectivului REPowerEU, modalitatea netransparentă de selecție a regiunii Oltenia poate fi reconsiderată. Astfel, acest tip de investii poate fi reevaluat și abordat într-o manieră consistentă cu Strategia de hidrogen a României, aflată în elaborare, în coordonarea Ministerului Energiei. În același timp, pentru o decizie bine fundamentată, pot fi avute în vedere proiectele pilot pe care operatorii de pe piață le au în pregătire.
2. investițiile în capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice. De departe acest anunț a creat cea mai mare confuzie pe piață, întrucât apelul pentru finanțarea capacităților de producție a hidrogenului a fost lansat și există deja angajamente legale semnate de Ministerul Energiei, a căror neonorare poate conduce la litigii. Totuși, în spatele anunțului există îngrijorarea legată de auditul aflat în derulare de către Autoritatea de Audit, mai ales față de modalitatea de derulare a evaluării și selecției. Chiar și așa, măsurile corective trebuie aplicate astfel încât erorile identificate să nu se mai repete și, mai ales, să nu se creeze prejudicii semnificative bugetului de stat.

Nici din perspectivă financiară situația nu este favorabilă. Paradoxal, România intenționează să diminueze alocarea PNRR cu 2,1 miliarde EUR (inclusiv din componenta C6 – Energie) urmare a redresării economiei și creșterii din 2021 față de 2020, și în același timp să vină cu propuneri de reforme și investiții în capitolul REPowerEU, de 1,4 miliarde EUR.

Pentru a propune investiții mature cu șanse de reușită privind finalizarea acestora până în august 2026, Ministerul Energiei în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru componenta Energie trebuie să efectueze o evaluare atentă a apelurilor încheiate, a apetitului investitorilor pentru domeniile deja lansate, astfel încât să adauge bugetul REPowerEU pe acele măsuri investiționale care asigură absobție (ex. stocarea energiei electrice) sau chiar relansarea de apeluri care, prin prisma duratei de implementare, au cele mai mari șanse de finalizare.

O altă propunere ar fi proiectele pilot pentru blendingul de gaz natural și hidrogen verde cu finanțare din componenta de împrumut a PNRR și reașezarea unor investiții care se pretează la grant din REPowerEU. Mai ales, nu trebuie neglijată dimensiunea transfrontalieră a planului REPowerEU pentru care Ministerul Energiei poate aduce proiecte mature legate de securitate a aprovizionării cu energie electrică.

În final, apreciem că propunerile României trebuie regândite și aliniate mai bine scopului REPowerEU și, cu riscul de a ne repeta, reamintim că acesta este de a asigura independența față de combustibilii fosili din Rusia și de a răspunde nevoilor imediate, cu concentrarea finanțării capacităților de producție, stocare, transport și distribuție, cu accent pe tehnologii pregătite pentru hidrogen și gaze regenerabile. Totodată apreciem că deciziile (și declarațiile) trebuie mai bine pregătite și discutate cu mediul privat, cu asociații profesionale și organizații non-guvernamentale implicate activ în alinierea politicii României, în sectorul de energie, cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană, dovedind o preocupare pentru asigurarea utilizării economice, eficace și eficiente a resurselor financiare disponibile atât prin REPowerEU, cât mai ales de la bugetul de stat.

---

[1] https://commission.europa.eu/publications/guidance-recovery-and-resilience-plans-context-repowereu_en

[2] https://mfe.gov.ro/consolidarea-sistemului-energetic-national-mipe-lanseaza-in-consultare-publica-capitolul-repowereu-care-va-aduce-romaniei-14-miliarde-de-euro-pentru-independenta-energetica/

[3] https://cursdeguvernare.ro/pnrr-ce-bani-si-de-unde-taiem-pentru-bugetul-actualizat-la-ce-renunta-ministerele-ce-isi-doreste-ministrul-bolos.html