Finanțarea investițiilor privind infrastructura de distribuție gaze naturale pregătită să vehiculeze hidrogen

Finanțarea investițiilor privind infrastructura de distribuție gaze naturale pregătită să vehiculeze hidrogen

Pentru că hidrogenul este un element tot mai prezent în multe documente programatice/strategice și este văzut ca un vector pentru tranziția energetică, prezentăm mai jos potențialele surse de finanțare pentru investițiile care vizează rețelele de transport si distribuție gaze naturale pregătite să vehiculeze gaze cu conținut redus de carbon.

Politica de Coeziune, prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă propune spre finanțare acțiuni care vizează conversia, modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon.

Astfel, sunt avute în vedere pe de-o parte:

• proiecte privind conversia și modernizarea rețelelor existente de transport și distribuție gaze naturale la standardul dual Smart Grid și hydrogen ready (inclusiv prin înlocuirea conductelor incompatibile cu vehicularea hidrogenului sau a altor gaze verzi), respectiv a altor elemente componente în vederea pregătirii acestora pentru vehicularea de hidrogen sau a altor gaze verzi și asigurarea securității și continuității în alimentare (în diferite concentrații, alături de gaze naturale și alte categorii de gaze verzi) și pe de altă parte,
• proiecte privind extinderea rețelelor de transport și distribuție existente, inclusiv înființarea unor sisteme de distribuție noi, la standarde Smart Grid și în vederea asigurării mijloacelor tehnice de vehiculare a hidrogenului sau a altor gaze verzi.

Potențialii beneficiari sunt operatorii de rețele distribuție gaze și operatorul de transport gaze care în pregătirea proiectelor trebuie să respecte principiului DNSH (conformitatea cu Ghidul tehnic „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021 / C58 / 01) și principiul de unbundling pe verticală și orizontală prin menținerea unor evidențe separate privind rețelele de gaz și rețelele hydrogen ready.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Dezvoltare Durabilă a prevăzut o alocare financiară de peste 323 milioane Euro din Fondul de Coeziune sub formă de grant, fiind vizat întreg teritoriul național cu excepția regiunii Oltenia în care sunt realizate investițiile prevăzute în PNRR, Componenta 6 Energie. Totodată, se vor acorda puncte suplimentare proiectelor care fac parte din ITI (teritorii care au optat pentru implementarea mecanismului ITI – instrument teritorial integrat).

Negocierile pe acest subiect nu sunt finalizate și se discută ca infrastructura de rețea să poată permite creșterea graduală a concentrației de hidrogen, până la standardul de 100%, prin soluții tehnice care să faciliteze o abordare în etape.

Recomandările Comisiei Europene iau în calcul rețele 100% hydrogen ready pentru 2030,  astfel încât lucrările care vizează modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor ar trebui proiectate pentru a admite creșterea concentrației de hidrogen, ajungând în cele din urmă la standardul de concentrație de 100% hidrogen, prin soluții tehnice care permit o abordare etapizată. Investițiile în acest domeniu vor contribui la eficiența energetică a rețelei, la securitatea energetică și la integrarea pe piața regională.

Considerăm că recomandările Comisiei Europene ar trebui să fie tratate prudent și să se țină seama de specificul local, de caracteristicile tehnice și de normativele din România în ceea ce privește:

• vechimea rețelelor (unele au peste 80 ani) care prezintă numeroase defecte și implicit riscuri și mai mari pentru populație în cazul vehiculării amestecului metan-hidrogen,
• materialele din care sunt construite (multitudine de oțeluri), unele dintre ele nefiind pretabile pentru vehicularea hidrogenului,
• aspecte de siguranță din punct de vedere al etanșeității elementelor de racordare care nu permit vehicularea hidrogenului,
• regim de presiune (în România regimul de presiune este de 4, max. 6 bari), care face ca vehicularea hidrogenului pe conductele existente să fie posibilă într-un procent foarte redus din cauza presiunii reduse.

Fondul pentru Modernizare (FM), este un instrument nou de finanțare pentru România ce contribuie la obiectivele Pactului ecologic european prin sprijinirea unei tranziții juste din punct de vedere social către o economie verde și care are o perioadă de implementare până în 2030.

FM este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2 % din cantitatea totală de certificate alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030, anvelopa financiară totalizând peste 16 miliarde Euro, fiind influențată de prețul certificatelor de carbon.

Entitatea responsabilă pentru implementarea FM este Ministerul Energiei.

Conform prevederilor OUG 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru Modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Programul cheie 3 prevede investiții în modernizarea și construcția de noi tronsoane de infrastructură energetică – sprijin pentru modernizarea și realizarea de noi tronsoane în rețelele de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale, inclusiv pentru tranziția la rețele de transport și distribuție a gazelor naturale capabile să preia hidrogen verde și pentru construirea și modernizarea depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale și pentru creșterea nivelului de inter-conectivitate al rețelei electrice de transport. 

Cel puțin 70% din resursele FM se pot utiliza pentru a sprijini investițiile în domeniile prioritare specificate la articolul 10d alineatul (2) din Directiva EU-ETS revizuită și  cel mult 30% din resursele FM se pot utiliza pentru investițiile care nu se încadrează în domeniile prioritare, dar sunt în măsură să demonstreze scăderi ale emisiilor de GES acestea fiind considerate „investiții neprioritare”.

Conform Ghidului BEI privind evaluarea propunerilor de investiții, toate investițiile legate de combustibilii fosili sunt considerate investiții neprioritare pentru care contribuția FM este de 70% din costurile relevante ale investițiilor.

O altă sursă de finanțare o constituie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o alocare de 515 milioane Euro.

Investiția 2 din cadrul Componentei 6 Energie are două sub-măsuri:

• construirea unei rețele de distribuție a gazelor care să permită transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia – 400 de milioane euro
• instalarea de electrolizoare pentru producerea de hidrogen verde – 115 milioane euro

Obiectivul primei sub-măsuri (construirea unei rețele de distribuție a gazelor care să permită transportul hidrogenului verde) este de a construi 1.870 km de rețea în regiunea Oltenia, capabilă să preia hidrogen verde în proporție de cel puțin 20% din capacitate (volum), până în Q2 2026. Pentru a asigura conformitatea cu Ghidul tehnic DNSH (2021/C58/01), rețeaua va transporta 100% hidrogen regenerabil și / sau alte gaze regenerabile până în 2030.

Conform prevederilor din PNRR, semnarea contractului/contractelor de finanțare pentru construirea rețelei de distribuție hydrogen ready în regiunea Oltenia se va realiza până în Q4 2023. După cum s-a menționat mai sus, criteriile de selecție trebuie să asigure conformitatea cu Ghidul tehnic DNSH „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021 / C58 / 01).

În măsura în care au fost demarate și acțiunile privind elaborarea Strategiei Naționale de Hidrogen a României care ar trebui să acopere întregul lanț valoric al hidrogenului, apreciem oportună și necesară conlucrarea pe acest subiect a entităților responsabile de implementarea acestor investiții și totodată cooperarea cu mediul privat pentru înțelegerea problematicii specifice sectorului.

Este imperativ ca intervențiile menționate mai sus să aibă un efect sinergic, complementar și să contribuie la atingerea obiectivelor și indicatorilor asumați la nivel național.