2022 – 2023. Anii crizei sau anii evoluției în domeniul energetic? / Există viață după Rusia. Criza energetică și soluțiile momentului

În data de 14 decembrie 2022, a avut loc dezbaterea „Energia din spatele scenei”, organizată de Asociația Energia Inteligentă, ce a reprezentat un dialog util pentru a clarifica principalele evenimente din piața de energie din 2022 și a schița tendințele ce se profilează în 2023. Evenimentul a fost moderat de către Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă și s-a bucurat de participarea unor specialiști din domeniul energetic, care ne-au oferit o analiză a momentului, opinii privitoare la erorile făcute în România și la nivel european, precum și recomandări pentru perioada următoare. De asemenea, un subiect important la care s-au referit participanții a fost Legea plafonării prețului la energie, ce determină prețul energiei electrice în 2023.  

Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă

Dumitru Chisăliță a subliniat că, pe plan european, 2022 a fost o perioadă fără precedent în domeniul energetic. Țările din UE și nu numai s-au văzut puse în fața unei probleme nemaiîntâlnite: reducere semnificativă, pe termen nedefinit a fluxului de aprovizionare dinspre Rusia. În România, elementele pozitive – de ex. începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră de către BSOG – sunt dublate de incertitudini legislative ce marchează piața de energie.

Prof. Dr. Mircea Coșea

Dl. Mircea Coșea a arătat că pentru specialiști criza energetică „la nivel metaglobal”, după cum o numește invitatul nostru, nu este deloc o surpriză. Acest fenomen nu este declanșat doar de situația din Ucraina, ci și de limitarea resurselor de energie – de care am fost preveniți cu toții -, precum și de lipsa unor soluții clare. În România, prezentul este consecința unor greșeli făcute în ultimii 30 de ani, printre care lipsa severă de investiții. Domnul Mircea Coșea propune și o soluție: mărirea producției naționale de energie. Un impediment este reprezentat de către politicile guvernamentale care nu susțin suficient de bine măsurile de care are nevoie de economia. Spre exemplu, guvernul este interesat de menținerea unui nivel ridicat al inflației în defavoarea unei creșteri economice sănătoase. În opinia Domniei sale, este necesar să se schimbe conceptul de guvernare în domeniul energetic, care să nu se bazeze pe menținerea unor tarife inflaționiste la energie, mai ales că aceste prețuri mari gonesc investitorii. Astfel, am putea să asistăm la o pierdere a investitorilor în domenii de gradul 4 al evoluției industriale, ce presupune inovație.

Corina Popescu, Consultant în domeniul energiei și Președinte IRE

Cu o vastă experiență în domeniul energiei electrice, doamna Corina Popescu a realizat o radiografie complexă a situației din energie. Din aspectele menționate, spicuim:

• Ucraina și Republica Moldova pregăteau teste de deconectare de la energia rusească și conectare la sistemul european chiar din ziua în care a început războiul. La nivelul Comisiei Europene, s-a luat decizia interconectării sincron a celor 2 țări cu țările europene. Această interconectare „a adus războiul în Europa”, prin impactul pe care această situație o are asupra economiei din Uniune.
• Măsurile luate de guvernul României trebuie să se adreseze economiei și consumatorului final și nu trebuie să favorizeze anumite segmente de business.
• Modelul energetic la nivel european, stabilit în 2008 – 2012 favoriza producerea energiei pe baze regenerabile. Dar Europa este astăzi în alt punct și apare nevoia de a regândi modelul de piață și mecanismele de formare a prețurilor, pentru a face față situației actuale. România a contribuit la susținerea sistemelor energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova, fapt ce dă țării noastre dreptul de a-și face auzită vocea mai puternic la nivel european, acolo unde se discută perspectiva asupra sectorului energetic și mecanismele de formare a prețurilor.

Printre cele mai importante greșeli semnalate de către doamna Corina Popescu, se numără:

1.Bulversarea creată în sectorul energetic prin măsurile legislative, care determină dificultăți în facturare.

2. Legislația a fost părtinitoare și nu s-a adresat întreg lanțul producție- transport- distribuție- furnizare.

3. Netransparența modului de alocare a banilor din Fondul de modernizare și PNRR.

Adrian Negrescu, Consultant economic

Domnul Negrescu a subliniat că 2022 a fost cel mai greu an de după Revoluție pentru segmentul energetic. În 2022, au părăsit piața companii importante (CEZ, Exxon Mobile), iar cadrul legislativ și măsurile de reglementare conduc la birocrație, adâncesc inflația și impredictibilitatea. Domnul Negrescu arată că 100.000 de companii riscă să se închidă la începutul anului 2023, iar situația actuală creează posibilitatea ca facturile să crească de 3-4 ori.

Una dintre marile erori este că România nu privește energia ca pe un business, ci doar din perspectiva protecției sociale și a modului în care statul încasează bani din piața respectivă. De aceea, în 2023 este posibil, subliniază invitatul nostru, ca și alți investitori să părăsească România pentru țări cu un cadru legislativ mai favorabil, din prisma protejării banilor investitorilor. Un aspect pozitiv subliniat de către domnul Negrescu, alături de ceilalți invitați, este reprezentat de banii europeni (de ex. 1,4 mld de euro de investit în zona de energie prin RePower Europe, precum și banii din PNRR și alte proiecte).

Prof. Cristian Păun

Domnul Cristian Păuna arătat că printre factorii care influențează situația din energie la nivel european este tranziția către energia verde, care nu a fost pregătită foarte bine. Un exemplu: tehnologia pe care o vizăm are o dependență de componente provenind din altă parte decât din UE. De asemenea, criza actuală din România vine din lipsa investițiilor și închiderea anumitor capacități de producție.

Pentru 2023, Domnia sa se așteaptă la o reacție a producătorilor de energie electrică, gaz și petrol, care vor crește producțiile.

De asemenea, domnul Cristian Păun subliniază importanța inovației, care influențează producția de energie nucleară, referindu-se la o descoperire în domeniul fuziunii nucleare ce permite obținerea unei cantități mai mari de energie. De asemenea, dumnealui arată că, dacă nu acționăm, în 20-30 de ani nu vom mai putea utiliza gazele din Marea Neagră deoarece sursa de energie la nivel global se va schimba radical, iar „această criză reprezintă trăgaciul” pentru transformare.

Dl. Cristian Păun arată că „libertatea economică ajută, nu încurcă”, spre exemplu temperarea prețurilor se realizează printr-o piață concurențială, ce implică în special jucători privați. De asemenea, a arătat că plafonarea afectează distribuția, uniformizând calitatea ofertelor din piață, și că plafonarea ar trebui țintită doar către anumite categorii de consumatori, cei vulnerabili.

Am spicuit în cadrul acestui articol câteva aspecte discutate în cadrul dezbaterii „Energia din spatele scenei”, organizată de Asociația Energia Inteligentă. Vă invităm să aflați mai multe informații urmărind dezbaterea: