România importă iarnă rusească, în loc de gaze. Prețuri de coșmar.

România se va confrunta cu o explozie a preţurilor la gazele naturale în această iarnă, dacă Rusia îşi va pune în practică strategia de a scoate Ucraina din joc. Oricum, dacă acest lucru nu se va întâmpla acum, gazele ruseşti ar putea ocoli în viitor Ucraina, în acest sens gigantul Gazprom începând deja să-și notifice oficial partenerii că începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu mai exista contract de transport al gazelor pe teritoriul Ucrainei. Noul context se suprapune peste o piaţă internă a gazelor tensionată, marcată de o scădere naturală a producţiei, dar și ca urmare a modificărilor legislative operate de Guvern prin OUG 114/2018, care a introdus, din luna aprilie 2019, o plafonare a prețului de vânzare a gazelor pe piața internă, pentru populație, ceea ce a făcut ca dependenţa de importuri să crească simţitor.

Mişcarea Rusiei, deşi era anunţată de mai mult timp, prinde autorităţile de la Bucureşti pe picior greşit, fără nicio plasă de siguranţă. Curtea de Justiție a UE (CJUE) a anulat recent o decizie CE din 2016 care ar fi permis Gazprom să ocolească Ucraina cu o mare parte a livrărilor sale de gaze naturale spre Europa. Anularea deciziei CE, cerută de Polonia, ar putea pune piedici strategiei Gazprom de a ocoli Ucraina și ar forţa prelungirea contractului de tranzit cu aceasta, care expiră la 31 decembrie 2019. Analiştii sunt însă sceptici că decizia CJUE va opri Rusia să-şi pună în aplicare planul, mai ales după acţiunea din 2009, când ea a sistat livrarea gazelor prin sistemul de conducte de tranzit ucrainean pentru două săptămâni în plină iarnă, acuzând Kievul că fura gaze din conductă. Din 2016 Ucraina nu a mai cumpărat direct gaze de la Gazprom, ci indirect, prin clienții occidentali ai acestuia, dar asigură 50% din tranzitul gazelor ruseşti, operaţiune care îi aduce circa trei miliarde de dolari pe an.

Menghina Moscovei

Scepticismul analiştilor se bazează pe atuurile pe care le are Moscova în această dispută, fapt ce îi conferă o poziţie mult mai puternică faţă de cea pe care o avea în 2009, când nu a ezitat să ia o măsură de forţă, în ciuda presiunilor exercitate de Uniunea Europeană. „Faţă de acum 10 ani, Rusia a reuşit să-şi desăvârşească opera de a îmbrăţişa Europa într-o menghină cu ajutorul gazoductelor. Nord Stream 1 este în funcţiune şi în curând vor deveni operaţionale Nord Stream 2 şi TurkStream, care vor aduce în Europa zeci de miliarde de metri cubi de gaz rusesc anual. Astfel că ocolirea Ucrainei, nu în câţiva ani, nu va constitui nicio problemă pentru ea”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Rusia s-a pregătit din timp

Rusia este pregătită să întrerupă tranzitul prin Ucraina începând cu luna ianuarie 2020, după ce a pompat în această primăvară gaze suplimentare în facilitățile sale de stocare din Europa, iar gazele naturale lichefiate de la câmpurile rusești din Yamal au fost trimise spre Europa. Gazprom are acces la opt facilități de stocare a gazelor naturale în Europa, care pot depozita 5 miliarde metri cubi de gaz. În plus, Gazprom mai poate închiria spații dacă vrea să stocheze mai mult, așa cum a făcut deja în 2017 și 2018, ajungând la 8 miliarde metri cubi înmagazinate.

Rămaşi în voia sorţii, la iarnă

În prezent, importurile de gaze ruseşti prin Ucraina se realizează prin punctele Medieșul Aurit și Isaccea care pot asigura 11 miliarde de metri cubi pe an, o cantitate aproape de consumul total al României. În afară de aceste puncte, importurile se mai pot realiza prin punctele de interconectare Csanadpalota (cu Ungaria) şi Giurgiu-Ruse (cu Bulgaria), dar acestea ar asigura doar 20% din necesarul zilnic de gaze din import. „Problema este că acestea sunt puncte cu capacități mici, au o capacitate însumată maximă de 2,5 miliarde de metri cubi pe an, mult prea puţin faţă de ce am avea noi nevoie în sezonul rece. Pe de altă parte, nici Bulgaria şi nici Ungaria nu sunt producători importanți de gaze, aşa că în sezonul rece cele două ţări îşi vor securiza consumul lor şi, dacă mai rămâne ceva, vor exporta spre România. Practic, într-un caz fericit, vom rămâne cu o capacitate de import de 20% din necesarul de import şi fără o sursă sigură de import”, potrivit lui Dumitru Chisăliţă. Din punctul de vedere al bilanţului energetic, ne-am trezi că la iarnă, în luna februarie, când se înregistrează cel mai mare consum – au fost ani când acesta a urcat la circa 70 de milioane de metri cubi/zi -, să rămânem cu un deficit de până la 25%, ceea ce ar face să nu poată fi asigurat nici măcar consumul rezidenţial şi al asimilaţilor în toate zonele din România.

Guvernul, marjă mică de manevră

Ca şi cum aceste probleme nu ar fi suficiente, chiar dacă s-ar putea realiza importurile prin cele două puncte din Ungaria și Bulgaria la capacităţile maxime, gazele nu ar putea ajunge la destinaţii mai îndepărtate. Dacă ele ar intra în ţară pe la Arad, nu vor putea fi transportate până la Constanţa, de exemplu, deoarece pe o distanţă aşa lungă presiunea va scădea. Aceasta este realitatea sumbră cu care ne vom putea întâlni peste câteva luni dacă Rusia va opri tranzitul gazelor prin Ucraina. Va fi o situaţie fără ieşire, iar efectul se va simţi imediat. Cererea va fi foarte mare, oferta mică, iar rezultatul va fi o explozie a preţurilor. „În aceste condiţii, singurele lucruri pe care le poate face Executivul sunt stabilirea unui mecanism de blocare a preţurilor, dar acest lucru nu ar ajuta foarte mult, pentru că vor lipsi efectiv gazele. Pentru a se salva ce se mai poate salva, este necesară stabilirea rapidă a unei legislaţii pentru definirea şi protejarea consumatorilor vulnerabili şi a consumatorilor protejaţi, pentru a putea să se realizeze oprirea altor tipuri de consumatori decât cei rezidenţiali şi a permite, cel puţin, încălzirea locuinţelor” este de părere Dumitru Chisăliţă.

ANRE recunoaşte că situaţia este gravă

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) recunoştea recent că are „suspiciuni rezonabile” că fluxul de gaze din  import prin Ucraina va fi redus în iarna care urmează, dacă Ucraina nu își reînnoieşte acordurile cu Rusia pentru tranzitul de gaze. În aceste condiții, există riscul ca, la iarnă, să nu mai fie alimentaţi toţi consumatorii de gaze din România. „În aceste condiţii, ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori şi trecerea unor grupuri termoenergetice la funcţionarea pe păcură“, potrivit ANRE. „În cazul apariţiei unei asemenea situaţii întreruperea furnizării gazelor naturale din direcţia Ucraina va afecta întreaga regiune, atât Ungaria, cât şi Bulgaria fiind nevoite să declanşeze mecanismele de securitate pentru a-şi proteja propriii consumatori. Ca urmare, nu vor mai fi disponibile gaze naturale pe punctele de interconectare cu cele două ţări”, mai spune documentul citat. În iarna 2017-2018 (una normală), consumul de gaze a fost de 81 TWh, acoperit din producția internă, de 48,6 TWh, din extracții din depozite, de 19,5 TWh și din importuri, în valoare de 12,8 TWh.

Lista întreruptibililor, foarte lungă

Potrivit Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, printre consumatorii întreruptibili se află centralele electrice pe gaz de la Iernut și Brazi, Colterm CET Centru Timișoara, Dacia Mioveni, Azomureș Târgu Mureș, Chemgas Slobozia. Viromet Victoria, Electrocentrale București, Termoficare Oradea, Electrocentrale Constanța, Electrocentrale Galați.

„Întreruperea gazelor către aceşti consumatori ar fi insuficientă, fiind necesară întreruperea a peste 2.000 de consumatori non-rezidențiali pentru a se putea face faţă situaţiei şi asigurării continuităţii în aprovizionarea cu gaze a consumatorilor rezidenţiali şi asimilaţi, dar în momentul de faţă lipseşte cadrul legal pentru o astfel de acţiune”, potrivit reprezentatului Asociaţiei Energia Inteligentă.

ANRE a decis creşterea cu 10% a cantităţilor de gaze înmagazinate pentru perioada din această iarnă comparativ cu iarna trecută.

Transgaz pierde 20% din venituri

Eliminarea Ucrainei din tranzitul gazelor ruseşti va duce şi la reducerea veniturilor operatorului naţional de transport, compania Transgaz. Ea a obținut anul trecut venituri de 325 milioane de lei din activitatea de transport internațional, ceea ce a reprezentat peste 20% din veniturile operaționale. Pierderea lor va fi transferată în preţul de transport al gazelor pe piaţa internă, iar în final va ajunge în factura consumatorilor.

Preţul gazelor româneşti, dublu faţă de cel de pe pieţele internaţionale

Preţul gazelor româneşti tranzacţionate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns în luna august la 106,8 lei pe MWh, în timp ce gazele tranzacţionate la Viena s-au ieftinit până la 56,2 lei pe MWh, potrivit datelor postate de operatorul bursier BRM şi analizate de Agerpres. De la începutul anului, preţul gazelor autohtone a fost în creştere, în timp ce indicele de la bursa din Viena (CEGH Front Month Index) a scăzut constant. Astfel, în ianuarie 2019, gazele româneşti costau la bursa de la Bucureşti 92 de lei pe MWh şi au ajuns în mai şi iunie la 101 lei, urcând la 105 lei în iulie şi 106,8 lei în august. În acelaşi timp, gazele tranzacţionate la Viena au început anul la 122 de lei pe MWh şi au scăzut la 81 de lei în mai, 76 de lei în iunie, 63 de lei în iulie şi 56 de lei în august. Importurile de gaze au urcat în luna iulie cu 30% față de cele din iunie, ajungând la 1,917 TWh, arată datele ANRE. În ceea ce privește proveniența acestora, 84% din cantitatea importată provine din Ungaria.

Patronatul salută modificarea legislaţiei

Noile revizuiri propuse de Ministerul Energiei pentru Legea Offshore și Legea Petrolului, în forma publicată în data de 20 septembrie, contribuie la clarificarea și îmbunătățirea cadrului fiscal, apreciază Federația Patronală Petrol și Gaze  (FPPG).

„Prin setul de amendamente nou introdus, autoritățile recunosc deopotrivă necesitatea asigurării stabilității și competitivității regimului fiscal aplicabil sectorului offshore”, se arată într-un comunicat al FPPG.

„Reamintim de asemenea faptul că, dat fiind nivelul ridicat de risc în regiunea Mării Negre, România trebuie să acționeze pentru sporirea atractivității și a competitivității sale ca destinație a capitalului, a tehnologiei și a know-how-ului în sectorul offshore, ținând în permanență seamă de cele mai bune practici în domeniu la nivel mondial, precum și de tendințele internaționale și regionale”, au menţionat oficialii Federaţiei.

SURSA: JURNALUL.ANTENA3.RO