De ce nu va funcționa piața liberalizată de gaze și energie electrică în România.

Preţul gazelor pe o piaţă liberalizată este o rezultantă unitară a valorii de piaţă ce reprezintă valoarea pentru care o cantitate de energie poate fi schimbată la o dată stabilită, între un cumpărător hotărât şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză (informat), prudent şi fără constrângeri.

Această definiţie reflectă, cât de departe suntem în România de o viitoare piaţă liberalizată funcțională. 

Cauzele principale pentru care nu va funcționa piața liberalizată de gaze și energie electrică în România  sunt:

Fără încredere, nu există piață liberă funcțională de gaze și electricitate.

Libertatea și libera alegerea sunt tendințe naturale ale omului. Dar aceasta necesită încredere. Încrederea clienților în capacitățile sale –  în lipsa unor cunoștiițe minime specifice despre piața de energie și gaze, se naște ideea că un client nu poate să achiziționeze singur gaze și altcineva trebuie să aleagă furnizorii, să negocieze contractele, să urmărească modul de derulare etc.

Încrederea în furnizori – comportamentul unor furnizori de gaze și electricitate în perioada în care piața a fost liberalizată, nesancționați de instituții și fără a exista metode vizibile de a corecta abuzurile asupra clientului (faptul că un furnizor primește o amendă, fără ca clientul să simptă că lui îi este corectat abuzul la care a fost supus, nu aduce acestuia nici o satisfacție). A zdruncinat puternic încrederea în furnizori. Dar cea mai gravă abordare este legată de modul în care reprezentanții unor instituții care trebuie să organizeze și să asigure funcționarea pieței de gaze și electricitate aduc acuze la modul general tuturor furnizorilor, gravând puternic și ireversibil încrederea în piața liberă, dar mai ales transmițând un puternic semnal de neputință instituțională. De curând președintele ANRE afirma ”au reapărut băieții deștepți” (în fapt aceștia nu au dispărut au fost doar mascați de Ordonanța de plafonare a prețului), lăsând ideea că această ”descoperire” alături de reliberalizarea pieței de gaze și energie la 1 aprile 2025 va fi dezastruoasă pentru clienți.  Să ne întrebăm care mai este valoarea hârtiei care furnizorii vor fi obligați de ANRE să o transmită clientului de luna viitoare, când este dat un astfel de mesaj? Ce va gândi clientul? Ce rost are să mă informez, să învăț, să aleg alți furnizori? Oricum ”băieții deștepți” vor face legea și oricum nu are cine să ne protejeze!

Încrederea în instituții – lipsa vizibilității rezultatelor acțiunilor instituțiilor care au rolul de a organiza, de a asigura funcționarea pieței și a sancționa abaterile, determină lipsa încrederii clienților în aceste instituții (ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC). Mai mult scandalurile, legate de plasarea de oameni fără specializări în aceste instituții, au erodat puternic orice încredere în aceste instituții.

Toate elementele descrise anterior au redus la minim încrederea în funcționarea pieței aspect care va fi cu greu schimbat în viitor și fără de care nu vom avea o piață funcțională de gaze și energie. Un element important al încrederii în funcționarea pieței este legată de lipsa unei entități de Soluționale Alternativă a Litigilor din contractele de gaze și energie electrică, care să funcționeze activ și eficient, și care să ofere Ghișeul Unic al Pieței de Gaze și Energie, un loc unde multitudinea de clienți debusolați de neînțelegerea contractelor și facturilor, dar mai ales de fake-news-urile, uneori induse chiar de reprezentanți ai statului din considerente populiste, pot să primescă consiliere, dar mai ales să beneficieze de mediere în relația cu furnizorii.

”Comisia Europeană a decis în 3 octombrie 2024, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României [INFR(2024)2194] pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.” Chiar dacă anunțul este clar, majoritatea mesajelor transmise de reprezentanții instituțiilor, au fost cât se poate de confuze și extrem de populiste, crescând neîncrederea și îndepărtând posibilitatea apariției unei piețe libere de gaze și energie electrică în România. Mesajele că UE nu ne obligă la nimic sau că ne obligă să eliminăm plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică, sunt la fel de false. Cerința Comisiei se referă exclusiv la piața angro, fără a exista o cerere concretă privind modul de plafonare a prețului la consumatorul final. Poate să existe o piață angro liberă (așa cum cere Comisia) și un preț plafonat la consumatorul final cu actuala legislație din România. Că o astfel de schemă nu este în favoarea românului sărac este o altă temă.

Neinformarea şi dezinformarea consumatorului, îl face pe acesta să nu fie proactiv

Prima condiţie care permite unei firme să exercite un anumit control asupra preţului este situaţia în care consumatorii nu sunt informaţi sau informarea este imperfectă despre bunul pe care firma îl oferă. Pentru cumpărători, a încerca să obţină informaţii de piaţă implică pricepere, o cheltuială de timp, efort etc. Existenţa imperfecţiunii informaţiei printre cumpărători le dă posibilitatea vânzătorilor să introducă şi să menţină preţuri diferite pentru oferte similare de gaze.

Consider că imperfecţiunea informaţională joacă un rol mai important în situaţiile în care cererea faţă de bunul respectiv este inelastică în raport cu preţul. Cu cât inelasticitatea este mai mare cu atât cumpărătorul este mai puţin dispus să cheltuiască pentru a obţine cel mai bun preţ. Un efort mai mic din partea cumpărătorilor va avea ca efect scăderea presiunii exercitate asupra vânzătorilor de a oferi preţuri mici.

Neinformarea şi dezinformarea consumatorului au stat la baza apariţiei aşa numiţilor „Băieţi Destepţi în energie”.

Întrucât imperfecţiunea informaţiei este răspândită, este sigur că cumpărătorii vor face greșeli. Una dintre aceasta este achiziționarea gazelor bazându-se pe ideea de continuitate şi tradiţie.

Tendinţa naturală a firmelor de a impune un monopol pentru a şi securiza profitul

Culegerea de informaţii despre piaţă, client, concurenţă etc. înseamnă cheltuială de timp şi bani pentru vânzător, întâlnirea vânzătorului cu cumpărătorul presupune personal, timp, centre de informare, bani şi cel mai “periculos lucru pentru un vânzător” infidelitate.

Nici o societate comercială nu doreşte aceste riscuri, dar majoritatea îşi doresc MONOPOLUL. Reglementările generale şi specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri (excepţie făcând cele naturale), dar tendinţa există permanent în piaţă.

Liberalizarea pieţei de gaze presupune eliminarea poziţiei monopoliste a firmelor care acţionează în acest domeniu, eliminându-se posibilitatea de a influenţa preţul gazelor pe piaţă prin intermediul unor reguli impuse în piață, dar necesită și informarea adecvată la nivelul consumatorului.

Atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoștințe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare față de gazul achiziționat, ei vor rămâne “captivi” şi în piaţa liberalizată.

În fapt există riscul foarte mare ca piaţa liberalizată să se transforme într-o piaţă a furnizorilor deştepţi, care să beneficieze indirect de pe urma liberalizării pieţii, în fapt să profite de lipsa informaţiilor la nivelul consumatorilor, beneficiind de efectele financiare pe care o astfel de piaţă le-ar produce.

Piaţa reliberalizată a gazelor naturale și energiei electrice fără încredere, consumatori informaţi, încurajați să intervină, susținuți să negocieze, capabili să analizeze diverse oferte, determinați să acţioneze responsabil, prudent şi fără a se lăsa constrânşi, nu va fi decât o altă dezamăgire pentru poporul român.