Sfârșitul măsurilor de criză și adevărul din spatele prețurilor la pompă

Ieri au expirat măsurile instituite în perioada stării de criză pe piața carburanților, iar primele efecte s-au văzut imediat la pompă. Motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, iar benzina a înregistrat majorări modeste sau chiar deloc, în funcție de companie. Dincolo de reacția firească a consumatorilor, cifrele arată însă că adevărata poveste nu este despre accize, ci despre modul în care companiile aleg să își formeze prețurile.

Studiul AEI ”Evoluția prețurilor la motorină și benzină în starea de criză din România ” oferă, probabil, cea mai detaliată radiografie a pieței românești a carburanților din ultimii ani și demontează unul dintre miturile repetate frecvent: România nu este dependentă integral de petrolul din import.

În cazul motorinei, cca. 16% din motorină este produsă din țiței extras în România, în timp ce cca. 84% provine din țiței importat și rafinat în țară. Situația este însă diferită la benzină, unde 35% provine din producția internă de țiței, iar 65% din țiței importat și rafinat în România.

Această diferență este esențială. Dacă o parte importantă a materiei prime este produsă local, atunci costurile carburanților nu pot urma teoretic fiecare fluctuație a cotațiilor internaționale. Există un amortizor natural reprezentat de producția internă, iar acesta ar trebui să limiteze amplitudinea scumpirilor.

Pornind de la costurile reale de extracție, rafinare, transport, distribuție și comercializare, în Studiul AEI există trei scenarii privind prețurile teoretice.

Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile efective estimate de AEI și o marjă comercială de 10%, indică că ar fi trebuit să avem un preț mediu de aproximativ 8,58 lei/l pentru motorină și 8,31 lei/l pentru benzină.

Al doilea scenariu ia în calcul decalajul normal dintre achiziția materiei prime și comercializarea produsului finit (de până la o lună), folosind cotațiile produselor petroliere de acum aproximativ 30 de zile. Rezultatul este un preț mediu de 9,01 lei/l pentru motorină și 8,69 lei/l pentru benzină.

Al treilea scenariu utilizează cotațiile internaționale curente ale benzinei și motorinei, rezultând un preț teoretic de aproximativ 9,99 lei/l pentru motorină și 8,88 lei/l pentru benzină.

Compararea acestor valori cu ceea ce se întâmplă astăzi la pompă este revelatoare.

În data de 1 iulie 2026, OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/l, cu exact 38 de bani. Din această creștere, 36 de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați prin eliminarea plafonării adaosului comercial. Benzina a fost scumpită tot cu 2 bani, până la 8,68 lei/l, motivația putând fi aceeași.

Petrom a ales o strategie diferită. Motorina a ajuns la 9,54 lei/l, o creștere de doar 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit aproximativ 4 bani din impactul fiscal. În cazul benzinei, prețul a rămas neschimbat, la 8,62 lei/l.

Rompetrol și Lukoil nu au modificat, cel puțin până la momentul analizei, prețurile față de ziua precedentă.

Aceste decizii demonstrează că piața nu funcționează uniform și că majorările nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale. Există spațiu de manevră comercială, iar fiecare operator îl utilizează diferit.

Și mai interesantă este comparația dintre prețurile actuale și cele estimate de AEI în cele 3 scenarii.

Motorina comercializată cu 9,54–9,60 lei/l este cu aproximativ 1,02 lei peste estimarea bazată pe costurile reale de producție și cu aproximativ 59 de bani peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum 30 de zile. În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim, bazat pe cotațiile internaționale actuale.

Benzina spune însă o altă poveste. Prețurile de 8,62–8,68 lei/l sunt cu doar aproximativ 20 de bani peste scenariul costurilor efective, dar sunt sub estimarea rezultată din cotațiile produselor petroliere de acum o lună și chiar ușor sub nivelul justificat de cotațiile internaționale actuale.

Rezultatul este evident: piața motorinei reacționează mult mai agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.

Explicația nu ține doar de structura aprovizionării, ci și de cerere. Motorina este combustibilul economiei reale. Transportul rutier, agricultura, construcțiile și logistica depind în primul rând de motorină. În consecință, orice modificare de preț produce efecte în lanț asupra costurilor de transport și, ulterior, asupra inflației.

De aceea, diferența dintre costurile teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime privind mecanismele concurențiale din piață.

Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar Rompetrol și Lukoil nu au operat încă majorări demonstrează că există spațiu comercial pentru decizii diferite. Cu alte cuvinte, nu toate scumpirile sunt inevitabile și nu toate sunt dictate exclusiv de piața internațională.

În perioada următoare se va vedea dacă presiunea concurențială va conduce la ajustări descendente sau dacă operatorii vor prefera să păstreze prețurile la nivelurile actuale.

Expirarea măsurilor de criză nu înseamnă doar revenirea accizelor sau eliminarea plafonării adaosului comercial. Ea reprezintă și un test pentru funcționarea pieței. Dacă diferențele dintre costurile economice și prețurile finale vor continua să rămână ridicate, atunci discuția trebuie să fie despre fiscalitate, concurență, transparență și responsabilitatea față de consumatori.

Iar acesta este, probabil, cel mai important mesaj al analizei AEI: nu orice preț ridicat este inevitabil și nu orice scumpire poate fi explicată exclusiv prin evoluția cotațiilor internaționale.

România cu a doua cea mai mare producție internă de țiței din țările UE, are prețurile țărilor vestice .

Sursa www.cnr.fr, AEI