România, prima țară exportatoare de gaze naturale din Europa

România poate fi considerată una din primele 3 țări din lume sub aspectul pionieratului în industria de gaze naturale, deținând numeroase premiere europene în privința unor activități specifice acestui sector. România deține premiera primului export de gaze naturale din Europa care a demarat în 30 august 1940.

Primul export de gaze naturale din lume începe în anul 1891 odată cu pozarea unei conducte din Bartie, Ontario – Canada și Buffalo, New York-SUA. Al doilea export de gaze din lume și primul din Europa se derulează începând cu 30 august 1940, odată cu intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena, respectiv anexarea Transilvaniei de Nord Ungariei.

Urmare a înțelegerilor dintre Ribbentrop și G. Ciano, între miniștrii de externe ai Germaniei și respectiv ai Italiei, înțelegere desfășurată la Viena în 26 august 1940 se hotărăște soarta României: „fie se încheie un arbitraj privind Transilvania, fie va fi sfârșitul României”, după cum declara ministrul de externe al României M. Manoilescu. Astfel, în data de 30 august 1940 se semna „Dictatul de la Viena” acela care avea repercursiuni teritoriale semnificative asupra Transilvaniei. În urma acestor consecințe orașul Tg, Mureș, în care Societatea de Gaze SONAMETAN avea o distribuție de gaze naturale este preluat de statul ungar. Secția de Distribuție Gaze Tg. Mureș cu întreg inventarul ei și conducta de transport Seuca Tg. Mureș pe o porțiune de 9 km, urma să funcționeze pe teritoriul Ungariei. Secția de distribuție și conducta de transport au fost operate în continuare tot de către SONAMETAN, aceasta exportând gaze din România (de pe teritoriul rămas României) din câmpul Șaroș. Acest export a continuat până în  anul 1944 când Transilvania revine României.

Statisticile internaționale nu iau în considerare acest moment istoric și stabilesc că al doilea export de gaze naturale din lume și primul din Europa este exportul realizat în anul 1946 din URSS spre Varșovia din zăcământul de gaze de la Stryji în vestul Belarusiei. Deși acest moment este consemnat în lucrările de specialitate ca fiind primul export al gazelor naturale considerăm că situația trebuie analizată sub aspectul istoricului său. Astfel zona Stryji, din care se exportau aceste gaze și teritoriul pe care s-a pozat conducta au aparținut Poloniei, acestea fiind ulterior anului 1945 cedate URSS, urmare a unor Convenții internaționale. Punerea în valoare a zăcământului de la Stryji, respectiv construirea conductelor de transport a gazelor erau realizate de asemenea de polonezi. Cele expuse anterior ne permit să apreciem că URSS a “primit” un zăcământ de gaze şi sistemul de conducte pentru transportul gazelor din acest zăcământ către o direcție de livrare – Varșovia – stabilită înaintea preluării teritoriului de către URSS. În concluzie această primă livrare a gazelor naturale poate fi apreciată ca fiind un export tehnic impus şi mai puțin stabilit de comun acord în baza unor negocieri. Dar, o situație similară, s-a realizat cu 6 ani mai devreme în România, tot printr-o conjunctură convențională, de aceea consider că primul export de gaze naturale din Europa a fost cel realizat din România către Ungaria în anul 1940.

Catalogând cele două situații amintite anterior conjuncturale, primul export de gaze din Europa stabilit prin negocierea interpretării se realizează în anul 1958 între România și Ungaria, în baza Convenției între Guvernul României și cel al Ungariei semnată în anul 1952 prin care se convenea livrarea gazelor naturale în Ungaria (moment istoric de asemenea neconsemnat în nicio statistică internațională).

La 12 iunie 1952 se semnează o convenție între Guvernul României și cel al Ungariei prin care se convenea livrarea gazelor naturale în Ungaria printr-o conductă de 10“ construită la vest de Satu Mare. Acest act venea la 61 de ani de la primul export de gaze naturale din lume cel între Canada și SUA.

La 6 martie 1956, printr-o HCM, se modifică prevederile convenției, punerea în exploatare a acestei conducte urmând a se realiza la 1 octombrie 1958, urmând a livra o cantitate anuală de 200 mil mc timp de 25 de ani.

Acest export s-a realizat cu 7 ani înaintea exportului comerciale al gazelor din Olanda către Germania şi cu 9 ani înaintea exportului comercial de gaze din Rusia (cel mai mare exportator de gaze din lume începând cu anii ’80 până în prezent) către Cehoslovacia.

Exporturile României au variat între 3,3% din cantitatea de gaze produsă în anul 1949 şi 0,8% în anul 1973.

Deşi Convenţia semnată între Guvernele Ungariei şi României prevedea să se exporte gaze în Ungaria, pe o perioadă de 25 ani (până în anul 1983), prevederile acesteia nu au putut fi respectate datorită creşterii consumului intern de gaz, depletarii zăcămintelor şi clauzelor contractului de import al gazelor din Federaţia Rusă (interzicerea exportului gazelor ruseşti). Anul 1981 a fost ultimul an în care România s-a mai numărat între ţările exportatoare de gaze naturale.