Retrospectiva finantarilor europene in 2021

Daca ar fi sa facem o retrospectiva nationala a anului 2021 si sa evaluam ce rezultate am obtinut in domeniul finantarilor europene aceasta ar putea fi rezumata astfel: am inregistrat intarzieri in procesul de programare pe politica de coeziune si am pierdut doi ani pe politica de clima.

La nivel european putem spune ca s-au facut progrese importante in ceea ce priveste deschiderea unor linii de finantare, precum si in consolidarea cadrului legislativ necesar pentru demararea noilor interventii preconizate pentru perioada de programare 2021-2027. Cu toate acestea, la nivelul Romaniei lucrurile au mers mai lent. Desigur ca instabilitatea politica si-a pus amprenta, iar eforturile au fost concentrate pe o singura directie si am pierdut astfel mai multe oportunitati aparute.

Repetam practic greselile facute in perioda 2014-2020, actionam punctual si nu reusim sa ne cultivam o gandire strategica, cel putin pe termen mediu, pentru a consolida si a prioritiza actiunile necesare pentru Romania. Ne descoperim vulnerabilitatile in fata Bruxelles-ului si intretinem o capacitate redusa de negociere.

Pentru a explica cele de mai sus, va propunem sa facem o incursiune a principalelor evenimente la nivel european cu impact major asupra proiectelor ce puteau fi dezvoltate din timp la nivel national (daca avem in vedere faptul ca legislatia europeana are intotdeauna o perioada de publicare in versiune preliminara a textelor ce urmeaza a fi adoptate):

• In februarie a fost adoptat Regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Redresare si Rezilienta (MRR).
• Au fost aprobate primele acte delegate privind Taxonomia UE.
• In iunie am asistat la adoptarea regulamentului general si a celor specifice fondurilor care guverneaza Politica de Coeziune.
• In iulie a fost aprobat regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) si ulterior, in august, documentele de lucru pentru perioada 2021-2023.
• In toamna au fost lansate primele apeluri de proiecte in cadrul CEF.
• Au fost lansate in consultare publica variantele revizuite ale principalelor orientari in materia ajutorului de stat, respectiv Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare de stat (GBER) si Orientarile privind ajutoarele de stat pentru clima, protectia mediului si energie (CEEAG), ultimul dintre ele fiind chiar aprobat in Colegiul Comisarilor, dar intrarea in vigoare este conditionata de existenta tuturor versiunilor lingvistice.
• A fost aprobat Regulamentul pentru ajutoarele regionale si harta ajutoarelor regionale pentru Romania.
• Au fost aprobate primele proiecte atat la scara mica cat si la scara larga in cadrul Fondului de Inovare.
• A fost deschis cel de-al doilea apel pentru proiecte la scara larga in cadrul Fondului de Inovare.
• A fost promovat Pachetul „Fit for 55”, un pachet ambitios de politici pe care Comisia Europeana doreste sa-l adopte in perioada urmatoare.

La nivel national insa, ritmul a fost mult mai lent, mai ales daca ne comparam cu progresele realizate de statele din Europa Centrala si de Est (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria).

Se poate observa usor ca toate eforturile au fost concentrate pe elaborarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), negocierea acestuia cu serviciile Comisiei Europene si maturizarea lui, lasand in urma programele operationale care au avut o evolutie pozitiva in 2020. Versiunea finala a PNNR a fost aprobata in septembrie de catre Comisia Europeana (COM) si in octombrie de catre Consiliul Europei (CE).

Programele operationale si Acordul de Parteneriat Acestea au fost lansate in consultare tardiv, abia in noiembrie si decembrie, iar doua dintre cele mai asteptate si atractive programe operationale, Programul Operational Dezvoltare Durabila (PODD) si Programul Operational Tranzitie Justa (POTJ), s-au lasat asteptate, PODD fiind publicat in data de 7 ianuarie 2022.

Agentiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR), prin statutul pe care l-au dobandit in perioada 2021-2027, acela de autoritati de management pentru programele operationale regionale (POR), au facut totusi un progres pe care merita sa-l notam (dovada ca descentralizarea functioneaza), au avut runde successive de negocieri cu COM, au iesit in consultari publice si dezbateri publice si au transmis versiunile revizuite de programe pentru consultare interservicii la nivelul COM.

La sfarsitul anului au fost adopate si ordonantele de urgenta care reglementeaza cadrul institutional si financiar de gestionare a fondurilor europene in cadrul PNRR si a celor aferente perioadei 2021-2027 (OUG 124/2021 pentru privind stabilirea cadrului institutional si financiar de gestionare a fondurilor europene in cadrul Mecanismului de Redresare si Rezilienta si OUG 133/2021 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027)

Putem aprecia astfel ca am mers in „valuri”, precum evolueaza si pandemia de COVID 19.

Apreciem ca exista o competitie intre diverse instrumente/surse de finantare puse de COM la dispozitia Statelor Membre. O competitie intre instrumentele clasice ale Politicii de Coeziune si cele puse in practica rapid, ca urmare a declansarii crizei sanitare si economice de catre pandemia COVID 19. O competitie care aduce metodologii accelerate de implementare si impune schimbarea culturilor organizationale.

PNRR, ca instrument de implementare a MRR, reprezinta un concept nou, fara precedent la nivelul Uniunii Europene (UE), care aduce o serie de provocari pentru toate Statele Membre. Ca si elemente de noutate, acestea cupleaza implementarea de reforme cu implementarea proiectelor de investitii, iar in ceea ce priveste mecanismul de implementare si plata, acesta promoveaza abordarea bazata pe indeplinirea indicatorilor finali si a tintelor intermediare.

Acest instrument este considerat a fi un experiment de amploare, in care Statele Membre au la dispozitie sume semnificative pe care trebuie sa le angajeze si sa le cheltuie intr-o perioada foarte scurta. Pentru ca aceste cerinte sa fie indeplinite este nevoie de flexibilitate si capacitate crescuta de ajustare a procedurilor pentru a asigura o absorbtie ridicata. Cu atat mai mult cu cat exista o competitie cu alte surse de finantare si o multitudine de noi actori implicati. Se impune o buna coordonare pentru a asigura complementaritate si sinergie intre masurile si interventiile existente.

Vorbim oare de rivalitate sau de parteneriate cand aducem in discutie cele 2 surse de finantare, Politica de Coeziune vs MRR? Daca adaugam in discutie Fondul pentru Modernizare (FM), intelegem ca sincronicitatea actiunilor este cheia succesului. O serie de scheme de ajutor de stat pot fi gandite in comun de catre entitatile care implementeaza masuri similare. Experientele anterioare pot fi valorificate, iar progresul inregistrat de catre o institutie, pentru un instrument, poate fi valorificat de catre alta, pe alt instrument.

Se poate, de exemplu, importa mecanismul accelerat de implementare al PNRR, unde gasim notiuni precum tinte si jaloane intermediare (ex-ante), pe care Politica de Coeziune nu le cunoaste si care isi masoara rezultatele pe baza costurilor (ex-post).

Daca adaugam in analiza FM, cerintele fata de modalitatile de implementare sunt semnificativ reduse. Acesta opereaza cu notiunile de scheme de ajutor de stat care, o data create, lasa la latitudinea Statelor Membre sa-si promoveze proiectele. Surprinzator este faptul ca tocmai aici, unde procedurile sunt mult simplificate, pare ca intelegem cel mai putin cum sa actionam, dovada fiind faptul ca am ratat deja 2 ani de implementare (2020 si 2021).

Urmarim cu interes progresul pe care institutiile statului il vor inregistra in finalizarea tuturor programelor de finanatre europeana in 2022.

Pe de alta parte, mediului privat i se impune o noua tinuta: este necesar sa contribuie activ in consultarile publice si sa se pregateasca pentru tranzitia verde si tranzitia digitala prin revizuirea planurilor de investitii si reorganizarea procesuala.