MiniTestul de ”independența” energetică a României

Am trecut cu bine peste cele 3 zile mai friguroase din această iarnă. Scăderea temperaturilor, chiar dacă a fost o scădere ușoară a temperaturilor, arată adevărata ”independența” energetică mult fluturată a României pe timp călduros. Temperaturi medii ale aerului sub -5 C, au adus dependențe de importuri de cca 10%.

Surse: MeteoBlue.com, transgaz.ro

Chiar dacă consumul de gaze din România în anul 2022 a scăzut cu cca 16% datorită prețurilor ridicate și a temperaturilor ridicate, chiar dacă a început exploatarea gazelor din Marea Neagră cu un aport mediu de gaze de cca. 10%, chiar dacă cantitatea de gaze înmagazinate în anul 2022 a fost la un nivel record, chiar dacă gradul de extracție a gazelor în această iarnă a fost peste toate țările UE, 3 zile de temperaturi medii între -3 și – 5  C, ”compromit independența” și impun importuri de până la 10%.

Începând cu anul 2012 în România s-a discutat de o independență față de gazele de import pe fodnul închiderii industriei după criza din 2009-2010 și s-a reluat odată cu o noua etapă de închidere a întreprinderilor din anul 2021 – 2022.

Economiile de succes se bazează pe valoarea adăugată obţinută prin valorificarea resurselor naturale şi umane, şi obţinerea de produse cu valoare adăugată mare. Astfel, din acest punct de vedere prin procesarea metanului, valoarea adăugată a produselor obţinute este una ridicată comparativ cu folosirea gazelor în alte scopuri (cea mai redusă valoare adăugată a utilizării gazelor o regăsim la încălzirea imobilelor).

Speranța autoritatilor că se vor închide societăţile comerciale şi astfel vom obţine independenţă energetică şi ulterior trecerea la exportul materiei prime brute în detrimentul produselor finite care pot fi obţinute din aceasta, a fost o acţiune care nu a creat bunăstare economică si după cum se poate observa nici nu a creat independența față de gazul de import.

Economiile de succes se bazează pe valoarea adăugată obţinută prin valorificarea resurselor naturale şi umane, şi obţinerea de produse cu valoare adăugată mare. Astfel, din acest punct de vedere prin procesarea metanului, valoarea adăugată a produselor obţinute este una ridicată comparativ cu folosirea gazelor în alte scopuri (cea mai redusă valoare adăugată a utilizării gazelor o regăsim la încălzirea imobilelor).

Conceptul de Independenţă energetică promovat prima dată de Richard Nixon în contextul crizei petroliere din 1973, a fost abandonată chiar de promotorul acesteia şi a determinat lansarea conceptului de securitate energetică. Securitatea energetică este adesea analizată exclusiv prin prisma asigurării resurselor, dar acest concept este mult mai larg și cuprinde : securitatea cererii, securitatea ofertei, antisărăcia energetică, energia inteligentă, comunicarea, politicile publice și fiscale specifice. Orice dezechilibru în această ecuație este de natură să provoace insecuritate energetică.