De la Proclamația de la Padeș la Proclamația pentru Electrificarea Ultimelor Case din România

Există locuri care schimbă istoria. Există oameni care aleg să o continue.

În anul 1821, din Padeș, Tudor Vladimirescu ridica glasul unei națiuni și lansa Proclamația care avea să marcheze începutul drumului României spre modernitate. După mai bine de două sute de ani, aceeași localitate ne provoacă să privim o altă realitate. În România europeană a anului 2026 încă există oameni care trăiesc fără energie electrică. Copii care își fac temele la lumina unei lămpi. Vârstnici care își duc traiul în întuneric, fără posibilitatea de a păstra alimente, de a lumina o locuință în siguranță sau de a avea acces la informație și comunicații.

De aceea, Padeș nu este doar gazda celei de-a XI-a etape a Programului „Energie pentru Viață”. Padeș devine simbolul unei noi revoluții – revoluția solidarității și a dreptului fiecărui român la lumină. Ne dorim ca de aici să plece un nou angajament național: electrificarea ultimelor gospodării fără energie electrică din România. Ne unim forțele pentru a construi o mișcare: aceea de a apăra un drept fundamental – accesul la energie.

Odiseea electrificării în România

În România, țară membră a Uniunii Europene și țară membră NATO, în secolul XXI, există locuințe neelectrificate. Istoria ne arată că multiplele încercări ale statului de rezolvare a acestei situații au eșuat.

Programul de electrificare a satelor derulat de România în regimul comunist timp de 20 de ani a fost declarat încheiat „cu succes” în anul 1970. În fapt, anii 1990 au găsit România în situația în care un număr semnificativ de localități rurale izolate, greu accesibile, au rămas neelectrificate, iar acest lucru continuă până în zilele noastre. Din anul 1990 și până în prezent, nicio inițiativă guvernamentală nu și-a atins nici măcar parțial obiectivele expuse de autorități în acest domeniu, deși ele nu au întârziat să apară, cel puțin la nivel declarativ.

Primul program național de electrificare coerent de după 1990 a fost aprobat în anul 2007 printr-o hotărâre de guvern. Actul normativ preciza că existau 67.738 de gospodării neelectrificate la nivelul întregii țări, iar soluția identificată era conectarea acestora la rețeaua de distribuție de electricitate sau folosirea de grupuri de generare independente pentru localitățile rurale izolate. Din păcate însă, nu au existat suficiente pârghii de ordin administrativ, financiar, tehnic și juridic pentru un management eficient al programului, astfel încât acesta a fost la scurt timp abandonat.

În anul 2012, Guvernul a pus în dezbatere publică o altă hotărâre privind Programul Național de electrificare 2013-2016 în care era menționat un număr de gospodării neelectrificate cu aproximativ 30.000 mai mare față de programul anterior și un cost total de racordare la rețeaua de energie electrică de 310 milioane USD. Proiectul nu a fost niciodată adoptat, agenția de stat responsabilă cu implementarea sa a fost desființată la finalul aceluiași an, iar Ministerul Energiei care a preluat atribuțiile nu a materializat ulterior acest demers.

Programul guvernamental „Prima lumină” o altă inițiativă apărută în 2016 s-a limitat la semnarea unui memorandum cu Guvernul Norvegiei pentru electrificarea unui număr de 10.000 de gospodării și a rămas nefinalizată. Trei ani mai târziu apare a nouă încercare de electrificare a unui număr de doar 7.136 locuințe izolate, centralizate de Ministerul Energiei ca situându-se la peste 2 km de rețeaua de energie electrică. Administrația Fondului de Mediu (AFM) a fost instituția numită responsabilă de implementarea proiectului, iar aplicanții direcți au fost primăriile, care urmau să solicite fonduri pentru gospodăriile din administrare. Primele etape ale proiectului au avut un grad de succes mult sub cel scontat, în principal din cauza modului în care a fost conceput ghidul de finanțare și a condițiilor aproape imposibil de îndeplinit de către UAT-urile mici.

În privința măsurilor de finanțare pentru perioada 2021 – 2027, au fost identificate o serie de programe de sprijin: „Schema de granturi mici – Electrificare”, cu o suma alocată de 5 milioane de euro, finanțată de către Guvernul Norvegian, având ca beneficiari gospodării și comunități rămase neelectrificate prin lipsa fezabilității economice a racordării la rețelele publice de energie electrică, „Fondul de acțiune în domeniul managementului energiei durabile”, cu o sumă alocată de 8 milioane de lei care susține managementul energiei durabile la nivelul localităților slab dezvoltate din România sau „Fondul de mediu – Programul Național” Sisteme Fotovoltaice pentru Gospodării Izolate” derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Toate aceste programe au avut un grad redus de implementare, din cauza condițiilor dificile de implementare.

Accesul la energie, un drept fundamental

Uniunea Europeană tratează accesul la energie nu doar ca pe o chestiune economică, ci ca pe un drept fundamental al cetățenilor. În viziunea europeană, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă inclusiv la cei mai vulnerabili. Executivul de la Bruxelles subliniază că „o tranziție energetică justă îi implică și îi sprijină pe toți cetățenii, indiferent unde locuiesc sau cât câștigă”. Mai mult, „Leave no one behind” (Să nu lăsăm pe nimeni în urmă) este principiul central al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizației Națiunile Unite. Acesta exprimă angajamentul tuturor statelor membre ONU, inclusiv al României, de a pune capăt sărăciei extreme, de a elimina discriminarea și excluderea și de a reduce inegalitățile, asigurând ca eforturile de dezvoltare să ajungă la toți oamenii – în special la cei mai vulnerabili și mai marginalizați.

În România, autoritățile au făcut câțiva pași în combaterea sărăciei energetice extreme, însă ei au rămas doar la nivel de documentație. Electrificarea locuințelor cu un orizont de timp de 10 ani a fost inclusă în Strategia energetică a României 2025 – 2035, cu perspectiva anului 2050, din al cărei grup de lucru a făcut parte Dumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă.

Totodată AEI a realizat, alături de Ministerul Energiei, Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică, în cadrul Parteneriatului pentru Combaterea Sărăciei Energetice. RENGEER este un important instrument de măsurare a gradului de sărăcie energetică extremă din țara noastră și reprezintă un pas important spre eradicarea acestui fenomen deoarece constituie baza de pornire atât pentru elaborarea de politici publice privind reducerea sărăciei energetice extreme din țara noastră, cât și pentru întreprinderea unor acțiuni de reducere efectivă a acestui fenomen precum proiectul „Energie pentru viață”.  RENGEER a relevat un număr de 5.494 de gospodării fără energie electrică, locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 cu vârste de până în 18 ani. Îngrijorător este faptul că 87% din casele fără energie electrică nu au cadastru ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme. Mai mult, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, ceea ce ar face dificilă plata energiei electrice consumată. De asemenea,  în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces.

„Energie pentru Viață” pentru prima data în județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea

Asociația Energia Inteligentă va implementa cea de-a unsprezecea etapă a proiectului „Energie pentru Viață” prin care va electrifica, prin instalarea de panouri fotovoltaice, 26 de gospodării izolate situate în 9 cătune aflate în zone izolate din județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Locuințele beneficiare nu au fost niciodată conectate la rețeaua de energie electrică și nu au șanse reale de a fi racordate în viitorul apropiat. Proiectul menționat este implementat pentru prima dată în județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea.

Conform „Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER), în județul Gorj există 47 de gospodării fără energie locuite permanent, iar în județul Mehedinți numărul acestora este de 32. Pentru județul Vâlcea au fost identificate 7 astfel de case.

„Energie pentru viață” a fost lansat în vara anului 2021 cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind sărăcia energetică extremă din România. Proiectul s-a bucurat de un ecou puternic și a primit sprijin din partea companiilor și reprezentanților mass-media, care au făcut posibilă implementarea lui. În ultimii 5 ani de activitate, Asociația Energia Inteligentă a electrificat un număr de 97 de imobile din 44 de cătune, situate în 11 județe ale țării.

Cea de-a unsprezecea ediție „Energie pentru Viață” este susținută integral de compania ENGIE Romania. S-au alăturat cauzei noastre în calitate de parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, The Diplomat, Club Antreprenor, Ziarul Pozitiv, Business Catalog, InvesTenergy, Focus Energetic, Energy Industry Review, Energynomics, Energy Center, E-nergia, Energy Magazine, NewsEnergy, EM 360 Studio, Economistul, Club Economic si Romania Durabila.

Împreună am adus o rază de speranță în viața familiilor care trăiesc în case lipsite de „normalitate”, cea mai mare parte dintre ei aflându-se la limita sărăciei. Vă mulțumim tuturor pentru implicare!