mai 26, 2024 RomaniaEnglishRussia

Cui îi e frică de curenții de aer? România, între optimism și rezervă pentru realizarea parcurilor eoliene / Energia eoliană – perspective promițătoare, strategii în curs de realizare. Specialiștii iau cuvântul în cadrul dezbaterii „Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României”

În data de 14 februarie, Asociația Energia Inteligentă a continuat seria acțiunilor din cadrul proiectului „România Tradițională cu Energie Curată” printr-o dezbatere online dedicată energiei eoliene (ce exploatează forța curenților de aer), intitulată „Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României”. Energia eoliană, alături de celelalte surse de energie regenerabilă, poate contribui la asigurarea consumului de energie a țării noastre și la obținerea independenței energetice pe care ne-o dorim. România are o capacitate onshore (pe uscat) de 14.000 MW, dar sunt instalate capacități de doar 3000 MW, iar offshore (marin) potențialul este 22000 MW, mai mult decât energia totală pe care România o produce din toate sursele la ora actuală. În plus, datorită politicilor europene ce decurg din Tratatul de la Paris, este un moment foarte bun pentru dezvoltarea parcurilor eoliene, cu numeroase oportunități de finanțare. Cu toate acestea, există impedimente ce țin de cadrul legislativ românesc, cum ar fi noutatea domeniului și necesitatea adaptării la schimbările tehnologice, dar și lipsa specialiștilor, toate acestea îngreunând crearea legislației și reglementărilor vitale pentru dezvoltarea și pentru atragerea investițiilor.

La dezbatarea noastră, ne-am bucurat de intervenția unor specialiști în domeniu, ce au oferit varietate dezbaterii pe care am găzduit-o, prin abordarea unor subiecte ce au mers de la legislație, fonduri disponibile, îmbunătățirea politicilor, posibilitățile de cooperare transfrontaliere până la specializarea personalului etc. Vă invităm să citiți o succintă prezentare a punctelor de vedere exprimate și să urmăriți, pentru detalii, înregistrarea integrală.

Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, a reamintit scopurile proiectului „România Tradițională cu Energie Curată”, acela de a revitaliza anumite ocupații tradiționale, dar și de a educa publicul despre ce înseamnă „energia curată” și „mixul de energie curat”. În cadrul proiectelor, am dedicat activități și prezentări hidroenegiei, energiei solare, energiei nucleare, hidrogenului și, bineînțeles, energiei eoliene. Dezvoltarea acestor tipuri de energie ne poate ajuta în viitor să evităm producerea unor situații cu care încă ne confruntăm – creșterea prețurilor – și să ne creăm un statut de țară independentă energetic, învâțând lecția acestei perioade. România are o experiență de 15 ani în producția energiei solare, acest tip de energie reprezintă acum 16% din energia totală produsă în țara noastră. Dincolo de acest aspect pozitiv, domnul Dumitru Chisăliță a subliniat puncte ce trebuie îmbunătățite și care vizează „echilibrul care să permită siguranța alimentării cu energie a tuturor consumatorilor, care să prezinte o securitate suficient de mare la nivelul regiunilor și la nivelul României și care, nu în ultimul rând, să permită o dezvoltare socială și dezvoltare economică”.

Lorant Antal, Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a fost primul invitat al discuției noastre și s-a referit la Planul de amenajare a spațiului maritim, prin care „se vor defini foarte clar posibilitățile, condițiile tehnice maritime și din punct de vedere al aviației”, această mapare fiind absolut necesară pentru demararea investițiilor în parcuri eoliene offshore. Un impediment în calea realizării Planului de amenajare a spațiului maritim este reprezentat de schimbările tehnologice rapide și de cerințele avansate, de exemplu înălțimea morilor și siguranța aviatică. De asemenea, domnul Lorant Antal s-a referit la punctul 0 al oricărui proiect de amploare: cadrul legislativ. Domnia sa a subliniat că deocamdată nu avem nicio lege referitoare la offshore wind (energia eoliană produsă în largul mării). Totuși, în Parlament funcționează un grup de lucru, care lucrează la un pachet mai amplu, cu prevederi referitoare la energie regenerabilă. Spre exemplu, acest Grup vizează crearea unor zone de producție a energiei eoliene, dar și fotovoltaice, în care avizările să se realizeze mult mai rapid, în care investitorii să fie sprijiniți prin legislație și care să impună, de asemenea, un termen de finalizare a proiectelor. De asemenea, invitatul nostru a subliniat că este necesar să menținem un mix echilibrat – energie regenerabilă și gaze naturale – care să asigure stabilitatea aprovizionării cu energie.

Energy Policy Group a realizat în urmă cu 2 ani un studiu referitor la energia eoliană, ce include informații despre costul turbinelor, amplasarea unui cablu submarin și a unei insule energetice. Domnul Radu Dudău, Cofondator și Director al Energy Policy Group, menționează că acest studiu a fost mai bine primit decât studiul anterior, ceea ce arată un interes crescut pentru energia eoliană. De asemenea, precizează că Planul de planificare spațială, primul pas către legislație și reglementare în acest domeniu,  este o obligație a României și trebuia depus de acum 2 ani ani de zile. În continuare, domnul Radu Dudău a făcut o comparație cu Marea Nordului, mai avansată din punctul de vedere al exploatării, dar și al oportunităților oferite de resursa naturală (noi avem o viteză a vântului mai mică, cu un „load factor rezonabil”). Dar și în Marea Neagră se pot determina niște „sweet spots”, zone favorabile, în ape de mică adâncime, cu viteze bune ale vântului, în care investitorii ar fi interesați cu precădere, acestea fiind precizate și în raportul EPG. În privința cantității de energie țintită, un proiect pe termen mediu care să producă 3GW pentru România și 3 GW pentru Bulgaria, ar fi „rezonabil”, după cum îl caracterizează invitatul nostru. De asemenea, domnia sa a precizat faptul că acest gen de investiții – în energie eoliană offshore – se pretează mai ales marilor jucători, nu micilor investiții private. Dintre utilizări, Domnul Radu Dudău amintește că România are un interes în producția hidrogenului verde, ce se obține cu surse de energie regenerabilă dedicate.

Adrian Borotea, Vicepreședintele RWEA, a început cu o perspectivă favorabilă asupra României, de stat care știe ce vrea, și anume să continue abordarea generațiilor anterioare, care au gândit un mix energetic complex, cu câte „un pic din toate”. România are nevoie de capacități noi de producție a energiei electrice, regenerabile sau nu. În perspectiva creșterii consumului, regenerabilele pot fi o soluție rapidă de a acoperi necesarul României și de a îndeplini dezideratul independenței energetice. Dar, anul trecut au fost 7 schimbări legislative, ceea ce dă de gândit investitorilor. De aceea, acest aspect trebuie îmbunătățit în scopul aducerii și menținerii investitorilor în țara noastră. Invitatul nostru a continuat subliniind că în România există tot mai puțini specialiști și că este necesară pregătirea unei generații noi, care trebui ajutată să-și facă „o carte de vizită”. Domnul Adrian Borotea a încheiat într-o notă optimistă, amintind oportunitățile de finanțare, prin fonduri europene.

Cristina Bădică, Vicepreședinta Asociației Energia inteligentă, ne-a prezentat principalele surse de finanțare europeană, dintre care amintim: Fondul de Modernizare, cu un buget de 100 de milioane, insuficient dacă este raportat la volumul de proiecte în pregătire. Domnia sa a comparat timing-ul acestui proiect cu cel al PNRR-ului de surse regenerabile de anul trecut, care se află încă în evaluare, deși mulți investitori au demarat lucrările. De data aceasta, ne așteptăm la un apel strict pe prețul cel mai scăzut, spre deosebire de anul anterior, când se lua în calcul și capacitatea de stocare. De asemenea, doamna Cristina Bădică a arătat că apelul  s-a lăsat așteptat pentru perioada martie-aprilie, iar progresul său este amenințat de resursele limitate ale Ministerului Energiei, care va face ca evaluările să fie încetinite.

Doamna Cristina Bădică s-a referit și la fondul pentru autoconsum, pentru care există 2 surse de finanțare:  Fondul de modernizare și Programul Operațional Infrastructură Mare, orientat către IMM-uri și autorități locale.

Un alt fond menționat este Connecting Europe Facility, dedicat proiectelor eoliene transfrontaliere, iar proiectele se depun direct la Bruxelles.

Doamna Cristina Bădică a arătat că managementul de proiect este o problemă în mediul public și în România deoarece s-a pierdut experiență prin plecarea a numeroase echipe de specialiști.

Cea de-a șasea intervenție a fost a domnului Sebastian Enache, Director General Monsson, companie ce se ocupă cu operarea, mentenanța și pregătirea profesională în domeniul fotovoltaic și eolian. Domnul Sebastian Enache ne-a arătat că în domeniul eolian din România lucrează în prezent 4500 de angajați, 3500 dintre aceștia fiind tehnicieni care repară turbine, atât în țară, cât și peste hotare. Sunt semne bune că vom avea know-how pentru proiectele ce urmează să de desfășoare. În acest sens, s-a reușit introducerea în nomenclator a unor noi meserii și funcții, această schimbare fiind necesară pentru încadrarea corectă, dar și pentru atragerea de fonduri. Invitatul nostru a mai precizat că într-unul dintre cele 2 centre de pregătire ale companiei, cel din Constanța, 3500 de oameni se califică anual în domeniul energiei eoliene.

Domnul Sebastian Enache a continuat într-o notă optimstă, arătând că toate proiectele eoliene vor conține și capacitate de stocare de 10-15%. „Transelectrica și ANRE au aliniat zona de stocare, să poată oferi oportunități celor care produc energie variabilă”, astfel că „proiectele de regenerabile, cu preponderență eolian și fotovoltaic vor deveni energy pickere, niște virtual power plant-uri care sunt integrate în mai multe surse de energie, logate la o baterie, care pot livra ori energie în bandă, ori pot ajuta și pune umărul la stabilizarea sistemului energetic prin rezervă de putere”.

Viitorul arată foarte bine în viziunea domnului Sebastian Enache, deoarece 4000 MW de energie eoliană vor fi instalați, parcurile respective nu se vor mai limita la Dobrogea, ci se vor răspândi în toate zonele țării (mai ales E și V).

Dezbatarea online „Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României”, organizată de Asociația noastră, a adus în fața publicului puncte de vedere diferite și a creionat, considerăm noi, liniile de dezvoltare ale producției de energie eoliană din țara noastră. Pentru a afla mai multe informații decât cele surprinse în prezentarea din acest articol, vă invităm să urmăriți înregistrarea.

RomaniaEnglishRussia