Cerințele UE înnegresc cărbunele românesc

România este, pentru al doilea an consecutiv, importator de energie, ba chiar intrările de electricitate, raportate la ieșiri, s-au dublat față de 2018. Este o inversare a trendului de până în 2018, când România era net exportator. Dincolo de această situație, interesant este faptul că importurile se fac, din țări non-UE, cu precădere, țări ca Serbia ori Ucraina care nu au limitări cu privire la normele de mediu.

Raportul Transelectrica cu datele operaţionale pentru anul trecut are un capitol special cu fluxurile transfrontaliere de energie electrică. În total, importurile au crescut cu 95%, până la 5,5 TWh, iar exporturile au scăzut cu 25%, până la 4 TWh. „A scăzut exportul pe graniţele cu Serbia, Ungaria și Ucraina și a crescut pe granița cu Bulgaria iar importul a scăzut pe granița cu Bulgaria și a crescut semnificativ pe liniile de interconexiune situate în zonele deficitare în producție de energie electrică (pe granițele cu Ungaria și cu Ucraina), dar şi o creştere de 143% pe linia de interconexiune situată în zona excedentară în producție de energie electrică, respectiv granița cu Serbia”, arată datele Transelectrica.

Bulgaria. Importurile de energie electrică au scăzut cu 18%, până la 993 GWh, faţă de anul precedent, când s-au consemnat 1,2 TWh. Exporturile au crescut până la 2,7 TWh (31% creştere). Este singura ţară vecină cu care avem încă excedent.

Serbia. Importurile au crescut cu 142% faţă de anul precedent, până la 538 GWh, în 2019, în timp ce exporturile au scăzut cu 43%, de la 1,79 TWh la 1 TWh

Ungaria. Singura piaţă din Europa cu care România este cuplată pentru pieţele intrazilnice şi cea de-a doua zi. Importurile s-au triplat în 2019 faţă de 2018 (1,97 TWh faţă de 588 Gwh), iar exporturile au scăzut de aproape cinci ori: 227 GWh faţă de 1,04 TWh

Ucraina. De departe, piaţa vecină cu care avem cel mai mare deficit, în condiţiile în care exporturile româneşti de energie spre Ucraina au ajuns practc aproape de zero, dar exporturile au crescut de circa două ori şi jumătate faţă de anul 2018. Exporturile au fost de doar 39 GWh (448 GWh în 2018), în schimb importurile au crescut de 2,5 ori, de la 807 GWh la 2,02 TWh.

Ucraina a devenit în 2019 principala sursă de import de energie electrică a României, cu 2 TWh importaţi din cei 5,5 TWh. Peste o treime din imorturi, așadar, se fac de aici. Dacă luăm în calcul şi explozia importurilor din Serbia, 46 % din importurile româneşti au provenit din state non-UE. De ce? Pentru că aceste țări, nefiind supuse limitărilor de mediu în ceea ce privește generarea de electricitate pe bază de cărbune, au și un cost de producție semnificativ mai mic decât al nostru, deci o energie mai ieftină, care migrează la noi, unde piața este mai scumpă.

Atacul la cărbune

România plătește enorm emisiile de CO2 pentru propria producţie de electricitate, urmând directivele UE, care militează pentru surse de generare a energiei cât mai puțin poluante. Deși un deziderat, este de menționat totuși că planurile Bruxellesului afectează în cea mai mare măsură, exact statele din sud-estul Europei, cele mai sărace și mai dependente de cărbune. Polonia are mari probleme în acest sens și duce negocieri dure cu UE pentru compensații de miliarde de euro care să compenseze închiderea facilităților pe cărbune Ungaria are și ea probleme și se contrează fățiș cu UE. Între timp, la noi, Complexul Hunedoara este la un pas de faliment, Complexul Oltenia nu e departe, plătind anual 1,5 miliarde lei pe certificatele de emisie, Guvernul spune că negociază cu UE acordarea de ajutoare de stat, dar, pentru moment, nimic nu este cert decât că energia produsă din cărbune are o pondere din ce în ce mai mică în totalul surselor de producție. În ciuda faptului că, da, cărbunele este poluant, totuși economia României nu poate încă suporta suprimarea acestei surse. Pur și simplu, nu avem destul capacități care să suplinească termo pe cărbune iar importurile nu sunt mereu o soluție, a se vedea iarna trecută, când România a suspendat exporturile de energie către Bulgaria, argumentând că nici nouă nu ne ajunge energia produsă. Reciproca poate fi oricând valabilă.

SURSA: COTIDIANUL.RO