Multe din actualele ramuri de transport nu au la momentul de față o alternativă tehnico-economică viabilă la combustibilii lichizi. În acest context pentru aceste ramuri se impun politici de promovare a producerii și flosirii biocombustibililor.
Comisia Europeană a stabilit o țintă pentru biocombustibilul folosit in transport la un nivel de 10% pe care statele membre trebuie sa il indeplineasca in 2020 și de 14% din energia consumată în transportul rutier și feroviar până în 2030.
În România Ordonanta de Urgenta nr. 80/2018 stabileste conditiile de introducere pe piata a benzinei si motorinei, ofering un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera si com pleteaza Legea nr. 220/2008. In cadrul OUG 80/2018 se definesc cotele minime de biocambustibili pe care furnizorii de carburanti trebuie sa le asigure in momentul comercializarii carburantilor pe piata din Romania. Aceste cote minime de biocombustibili sustin obiectivul de reducere a emisiilor de GES cu 6% fata de nivelul anului 2010.
Renewable Energy Directive (RED II) definește o serie de criterii de sustenabilitate și de emisii de GES pe care biocombustibilii utilizati în transport trebuie să le respecte pentru a fi luate în considerare la obiectivul general de 14% și pentru a fi eligibile pentru sprijin financiar de către autoritățile publice.
Contribuția biocombustibililor avansați și a biogazului produs din materiile prime ca pondere a consumului final de energie în sectorul transporturilor este de cel puțin 0,2% în 2022, cel puțin 1% în 2025 și cel puțin 3,5% în 2030.
Ponderea biocombustibililor și biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transport, atunci când sunt produși din culturi alimentare și furaje, nu va depasi 7%.
Combustibilii utilizați în sectoarele aviației și maritime pot contribui la obiectivul de transport de 14%, dar nu sunt supuși unei obligații. Contribuția combustibililor regenerabili furnizați acestor sectoare va fi cuantificata cu pana la 1,2 ori conținutul lor energetic.
Directiva privind calitatea combustibilului Fuels Quality Directive (Directiva 2009/30/CE) completează RED și reflectă o parte din conținutul RED, cum ar fi criteriile de durabilitate ale biocombustibililor. O cerință esențială este ca toți furnizorii de combustibil trebuie să respecte o reducere de 6% a emisiilor de GES până în 2020 în toate categoriile de combustibili furnizați pe piață.
Combustibilii pentru aviație (biocombustibilii avansați: SAF (Sustainable Aviation Fuel) au potențialul de a reduce semnificativ emisiile aeronavelor. Momentan, SAF este utilizat in proportie de 0,1% de catre companiile aeriene, aceasta piata fiind usor in expansiune.
Această inițiativă își propune să stimuleze oferta și cererea de combustibili de aviație durabili în UE. La rândul său, va reduce amprenta de emisii a aviației și îi va permite să contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de schimbari climatice.
Traficul naval către sau dinspre porturile din Spațiul Economic European reprezintă aproximativ 11% din totalul emisiilor de CO2 generate de UE în transporturi și 3-4% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.
Există o inițiativă (FuelEU Maritime) care are drept scop creșterea gradului de utilizare a combustibililor alternativi durabili în transportul maritim și în porturile din Europa, abordând:
- obstacolele de pe piață care împiedică utilizarea acestora
- incertitudinea cu privire la opțiunile tehnice care sunt disponibile pe piață
Face parte dintr-un pachet menit să asigure alinierea sectorului la obiectivele UE privind neutralitatea climatică până în 2050.
Inițiativa vizează reducerea emisiilor provenite din transportul maritim prin accelerarea consumului de combustibili alternativi și energie durabilă în funcțiune și la dana. Asigurarea unui amestec de combustibili mult mai divers și a unei penetrări mai mari a combustibililor alternativi durabili este esențială pentru a alinia transportul maritim la ambiția europeană de neutralitate climatică până în 2050. Inițiativa vizează creșterea ponderii în mixul de combustibili al transportului maritim internațional al combustibililor alternativi durabili cu conținut scăzut și zero de carbon, inclusiv: biocombustibili lichizi, electro-combustibili, gaze (inclusiv bio-GNL și bio-GPL), hidrogen. Inițiativa ar trebui să adopte o abordare bine pusă la punct, în ceea ce privește emisiile generate de producția și utilizarea acestor combustibili. De asemenea, are ca scop îmbunătățirea utilizării combustibililor alternativi pentru navele aflate in locul de acostare. În timp ce unii dintre acești combustibili sunt deja maturi din punct de vedere tehnologic, desfășurarea lor în sectorul maritim și utilizarea lor rămân extrem de limitate, iar incertitudinea existentă îi descurajează pe operatorii economici să investească în noi tehnologii.
In Romania exista momentan doar productie de biodiesel, cu o capacitate de aproximativ 250 kt/an, reusind sa acopere o mare parte din cererea locala.
România are potențial sa construiască atât fabrici de etanol cât și de biodiesel, dar si de HVO (hydrotreated vegetable oil), având un puternic sector agricol.
Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și a obiectivului UE privind neutralitatea climatică până în 2050 este o prioritate pentru România, iar în această privință, trebuie încurajate investiții durabile privind viitorul transportului.
More Stories
Decalogul bioenergiei. Zece bariere în calea implementării bioenergiei și cum să le soluționăm
Analiză. România în coada atingerii obiectivelor asumate, privind schimbările climatice
Securitatea alimentară și politicile UE în domeniul biocombustibiliilor
Cu ce înlocuim motorina și benzina? Biocombustibilii viitorului