
Suntem conservatori pe de o parte, dar nu suficient de conservatori cât să ne păstrăm și tradițiile. Proiectul “România tradițională cu energia curată” a fost lansat tocmai în ideea de a susține continuitatea datinilor strămoșești, cu suportul noilor tehnici și tehnologii energetice. Iar una dintre pârghiile la care România încă își mai pune piedici singură este resursa hidrologică. Hidroenergia este parte din mixul de energie curată, de aceea Asociația Energia Inteligentă și-a propus să analizeze situația ei. Sunt în momentul de față diverse proiecte, planuri, strategii energetice, dar fără o bună coordonare riscăm să nu depășim prea curând actuala criză, sunt de părere experții prezenți la dezbaterea „Hidroenergia, parte din mixul de energie curată al României”.
Mai mult decât atât, provocările legate de strategia hidrologică a României, în contextul schimbărilor climatice, necesită o regândire a amenajării teritoriului și a proiectelor derulate, dar și o schimbare de abordare din perspectiva managementului producerii de energie, a subliniat Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. Căutăm cu înverșunare probleme care nu există pentru a bloca proiecte, în schimb nu vedem multiplele probleme existente și care necesită atenție imediată, mai spune el.
Reprezentanții Asociației producătorilor de energie din România susțin că nu există la momentul actual o legătură directă între energia hidro și eventuale probleme legate de mediu, ba mai mult, am putea vorbi doar despre beneficii. Problemele aduse în discuție în spațiul public sunt unele artificiale, este de părere Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO.
După zeci de ani, în România, încă ne întrebăm dacă sunt benefice sau nu amenajările cu acumulare prin pompare. Ba mai mult, prea puțin se vorbește despre componenta socială atunci când se discută despre amenajările hidroenergetice, atrage atenția Bogdan Popa, conferențiar doctor în inginerie. Ce implicații au astfel de proiecte, mai ales pentru cei care nu sunt “legați” la nicio sursă de energie? Găsiți răspunsul în clipul video.
Compania Ostenweg Sysplan este prima și, momentan, singura echipă care utilizează luciul apei pentru a produce energie hidro. Care este potențialul acestei tehnologii ne-a explicat, în cadrul webinarului, chiar managerul Doru Baciu.
În România, avem și o construcție greșită a pieței de energie, pe care nimeni pare că nu vrea să o rezolve, este de părere Călin Vilt, Consilier Științific Onorific CNR-CME. Printre altele, acest sistem duce inclusiv la pierderi de 25-30% din prețul energiei.
În cadrul webinarului “Hidroenergia, parte din mixul de energie curată al României”, consultantul în Energie Gabriel Dumitrașcu a ținut să ridice o altă problemă, și anume posibila listare a companiei Hidroelectrica la Bursă. Deși procesul în sine ar fi de bun augur, dacă nu este făcut într-un mod “sănătos” există riscul ca singurul administrator independent, adică cel al Fondului Proprietatea, să dispară.
În finalul webinarului a fost prezentată inclusiv o potențială soluție pentru cei care vor să devină prosumatori hidro.
Lansat de Asociația Energia Inteligentă în luna iunie a acestui an, „România Tradițională cu Energie Curată” promovează păstrarea tradițiilor românești concomitent cu susținerea tehnologiilor moderne care să permită producerea de energie curată. Prin proiectul pilot derulat în Munții Căpățânii, 10 stâne au fost dotate cu panouri fotovoltaice după refacerea căilor de acces, pentru a facilita păstrarea îndeletnicirii păstoritului si, totodată, ne propunem derularea de campanii de informare asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. Astfel proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată.
More Stories
Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și UE
Asociația Energia Inteligentă a finalizat proiectul „Eficiența energetică în viața oamenilor în perspectiva anilor 2050”
Zilele prevenirii dezastrelor. Cât de pregătiți suntem pentru a preîntâmpina efectele lor?