Analiza. FMI recomandă reducerea deficitului bugetar prin introducerea taxei de carbon pentru populație! Cât de mult ne va scumpi viața taxa pe carbon?

În cursul zilei de ieri o delegație FMI a vizitat România. Conform comunicatelor de presă de la sfârșitul misiuniilor FMI, în care se prezintă concluziile preliminare după vizita FMI în România, acesta a făcut o serie de recomandări Guvernului Român pentru a reduce deficitul bugetar. Între aceste recomandări se găsește și ”Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.”

Dar ce este această taxă de carbon? Este o taxă nouă care se va aplica pentru imobilele care folosesc combustibili poluați și pentru utilizarea combustibilor fosili în transportul rutier.

Un imobil care folosește gaze naturale emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,205 kg CO2[1], astfel avem următoarele situații:

• Un apartament cu 2 camere  emite cca 2 t CO2/an
• Un apartament cu 4 camere  emite cca 3 t CO2/an
• O casa de cca 120 mp mediu izolata emite cca 6 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, ar urma ca pentru gazele consumate, să le scoată din buzunar pe lângă factura de gaze și:

• cca. 800 lei/an (apartament cu 2 camere), adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 3.900 lei/an
• cca. 1200 lei/an (apartament cu 4 camere), adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale, considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 5.850 lei/an
• cca. 2400 lei/an (imobil de tip casă), adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 11.700 lei/an

Un imobil care care folosește lemnele emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,390 kg CO2[2], astfel o casă de cca 120 mp mediu izolată emite cca 11 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care locuiește într-o casă sunt de cca. 4.680 lei/an, adică o creștere cu 48%, față de costurile actuale cu lemnele considerând prețul lemnelor de 800 lei/mc, respectiv costul total cu lemnele urmează să ajungă la cca. 14.280 lei/an.

O mașină Dacia Logan într-un an pentru fiecare km parcurs emite 0,116 kg CO2, astfel că la cca 15.000 km parcurși în medie într un an se emit cca 2 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon, în sectorul transporturi, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care folosește o mașină Dacia Logan sunt de cca. 800 lei/an, adică o creștere cu 12% față de costurile actuale cu combustibilul considerând prețul acestuia 6,5 lei/l, respectiv costul total cu combustibilul urmează să ajungă la cca. 7.600 lei/an.

Dar taxa de CO2 pe construcții și în transporturi va aduce scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, pe care le apreciem de cca 10%.

Conform INS cheltuielile și veniturile bănești medii lunare dintr-o gospodărie în trimestrul III 2023 au fost următoarele:

În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, cheltuielile la nivelul populației ar crește cu cca. 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu cca. 10% pentru gospodăriile din mediul rural.

Situația cheltuielilor, considerând lipsa fluctuațiilor de preț, cuprinzând și taxa de carbon estimăm că s-ar prezenta astfel:

Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a și achita toate cheltuielile la veniturile actuale.

Astfel, chiar dacă această taxă ar reduce deficitul bugetar, ea ar determina o importantă creștere a nivelului de sărăcie al românilor.

Soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor.

[1] Ghidul de finanţare din anul 2021 a Programului privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, din 07.09.2021

[2] idem