Asociația Energia Inteligentă a participat la o primă întâlnire a Ministerului Energiei cu Asociațiile profesionale din domeniul energiei, pentru pregătirea Strategiei Naționale pentru Hidrogen

În data de 27 octombrie 2022 Asociația Energia Inteligentă a participat joi 27 octombrie 2022 la o primă întâlnire a Ministerului Energiei cu Asociațiile profesionale din domeniul energiei, pentru a discuta pe marginea metodologiei de pregătire a Strategiei Naționale pentru Hidrogen și Planul de Acțiune pentru România.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Componenta 6 — Energie, Reforma 4) România și-a asumat elaborarea Strategiei Naționale dedicată Hidrogenului până la 31 decembrie 2022, urmând ca până la 31 Martie 2023 să intre în vigoare revizuirea cadrului legislativ și de reglementare.

Astfel, prin elaborarea Strategiei Naționale pentru Hidrogen se urmărește definirea unei viziuni clare cu privire la utilizarea hidrogenului și stabilirea unui set de politici cu scopul de a ghida, coordona și mobiliza investițiile publice și private în domeniile producției, stocării, transportului și consumului/utilizării hidrogenului.

Strategia pentru Hidrogen a României va fi concepută pentru a acoperi întregul lanț valoric al hidrogenului începând cu producția, transportul/distribuția/stocarea și utilizarea hidrogenului la nivelul consumatorului final.

Aceste acțiuni ar trebui să implice (cel puțin): măsuri legislative, măsuri executive și de sprijin financiar, măsuri de reglementare, de control și operaționale, măsuri tehnice și administrative, măsuri de implementare și dezvoltare.

Până în acest moment, consultantul selectat de DG REFORM pentru pregătirea Strategiei a identificat următoarele provocări ce trebuie adresate și la care Asociațiile au fost invitate să răspundă:

La nivel de producție:

• Absența unui cadru legislativ referitor la producția hidrogenului.
• Lipsa unei autorități responsabile de verificarea modalității de producere a hidrogenului și a calității acestuia.
• Legislație neadaptată pentru conexarea energiei regenerabile (cu generare intermitentă) pentru utilizarea în procesul de electroliză cu funcționare continuă.
• Acces dificil la energia electrică cu preț competitiv și adaptarea cerințelor de utilizare în procesul de electroliză.

La nivel de transport:

• Absența unui cadru legislativ referitor la transportul hidrogenului.
• Lipsa legislației referitoare la introducerea hidrogenului în rețeaua națională de gaze.
• Lipsa unei rețele pentru facilitarea transportului de hidrogen.

La nivel de consum:

• Lipsa legislației specifice vehiculelor care folosesc hidrogenul ca și combustibil.
• Absența unui cadru legislativ care să susțină proiectele eficiente în domeniul integrării chimiei și energiei hidrogenului (chimia hidrogenului verde poate genera efect de decarbonizare mai mare decât în cazul proiectelor care utilizează doar energia hidrogenului).

Ca și utilizări potențiale, au fost identificate și prezentate în cadrul reuniunii, următoarele domenii ce pot fi abordate în cadrul Strategiei:

Industrie:

• Încălzire la temperaturi înalte în proceseleindustriale.
• Combustibili bio/sintetici.

Transport și logistică:

• Vehicule ușoare.
• Stivuitoare și alte echipamente de manevrat materiale.
• Vehicule grele.
• Maritim.
• Aviație.
• Echipamente offroad (minat, construcție, agricultură).

Generare și staocare de energie:

• Integrarea rețelelor regenerabile cu servicii de stocare și auxiliare.
• Stocare pe termen lung a energiei.
• Fuel cells directe/reversibile.
• Hibrizi de hidrogen / nuclear.
• Hibrizi de hidrogen fosil/rezidual/biomasă cu CCS.

Blending cu gaz natural:

• Blending cu procent scăzut de hidrogen (<20%).
• Blending cu procent ridicat de hidrogen (>20%).
• Încălzire industrială, rezidențială sau regional.

Referitor la acest ultim punct, Vicepreședintele Asociației Energie Inteligentă, doamna Cristina Bădică, a precizat că este foarte important să se lucreze îndeaproape și cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene întrucât există deja cerințe de blending care se discută cu reprezentanții Comisiei Europene pentru viitoarele proiecte de investiții. Finanțarea rețelelor pregătite pentru hidrogen se face din Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul pentru Modernizare (FM) și s-ar putea și Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ), în funcție de cum și-a negociat fiecare teritoriu Planurile specifice. La PODD se discută deja cerințele principale pentru ca viitoarele proiecte să fie eligible. Aceste condiții se referă la faptul că rețelele trebuie să fie pregătite să preia 100% hidrogen. Considerăm că acestă cerință derivă din criteriile tehnice de screening din Taxonomia UE. Reamintim că aceste criterii au fost preluate integral în regulile de ajutor de stat pentru proiectele mari, guvernate de Ghidul pentru Ajutor pentru Climă, Energie și Mediu (CEEAG), în timp ce pentru proiecte situate sub pragurile valorice din Regulamentul de Exceptare (GBER), este suficient să se demonstreze îndeplinirea cerinței legată de principiul ”Do No Significant Harm”, care tot din Taxonomie derivă, însă este situat pe al doile nivel de criterii tehnice de screening.

Totodată, doamna Bădică a precizat că Regulamentul pentru FM permite ca acest fond să se adiționeze la FTJ, deci poate fi identificat și gândit un mix de finanțare pe teritoriile eligible pentru tranziție justă, asigurând un leverage of funds pentru proiectele de hidrogen.