Europa accelerează pe hidrogen verde. România rămâne la linia de start

– Olanda, Germania, Franța și Spania ridică huburi și conducte pentru hidrogen verde.

– Pe hârtie, Europa are planuri pentru 100 GW de instalații până în 2030, însă doar câteva sunt efectiv în construcție.

– România rămâne la stadiul de proiecte-pilot şi planuri declarative.

Olanda își construiește rețeaua de conducte înainte de cerere

În portul Rotterdam, primele conducte pentru hidrogen sunt deja montate. Până în 2030, Olanda vrea să lege printr-o rețea de 1.200 de kilometri porturile și marile zone industriale. Strategia e riscantă, dar vizionară: dacă infrastructura există, investitorii vor veni.

În Groningen, proiectul HEAVENN arată cum poate funcționa „economia hidrogenului”: electrolizoare alimentate de vânt, hidrogen stocat și folosit de fabrici, autobuze și nave – un ecosistem deja funcțional.

Germania: instalații mari, dar cu obstacole

Berlinul țintește 10 GW de electrolizoare până în 2030. Primele unități funcționează deja, dar tranziția e scumpă și plină de provocări. Trenurile pe hidrogen, lansate încă din 2018, s-au dovedit promițătoare, dar costisitoare și greu de întreținut. Totuși, experiența acumulată plasează Germania înaintea Europei Centrale și de Est.

Franța și Spania își transformă porturile în huburi energetice

La Port-La Nouvelle, Franța ridică Hyd’Occ – un proiect de 20 MW care va produce 3.000 de tone de hidrogen verde anual. În Spania, proiectul HyVal de la Valencia vizează 2 GW de electrolizoare, iar Andaluzia a atras deja peste 300 de milioane de euro pentru un hub similar. Ibericii mizează pe exporturi de hidrogen și combustibili curați pentru aviație și transport naval.

Şi Nordul joacă tare pe hidrogen

Danemarca investește într-un electrolizor de mari dimensiuni și construiește o conductă spre Germania, pentru a-și transforma porturile în huburi de hidrogen verde. Primele instalații sunt deja în funcțiune și livrează direct industriei. Norvegia folosește energia hidro ca să producă hidrogen curat pentru transport și industrie, inclusiv pentru feriboturile care fac legătura între insule.

Obiectivul european: 100 GW, doar 2% în lucru

UE vrea 10 milioane de tone de hidrogen verde pe an până în 2030. Pentru asta ar fi nevoie de 100 GW instalați. În realitate, doar 2% din proiectele anunțate sunt în construcție, potrivit raportului EY Hyvolution 2025. Restul, pe hârtie.

Problema rămâne costul: 5 euro/kg pentru hidrogenul verde, față de 1-2 euro/kg pentru cel „gri”. Pragul de competitivitate ar fi sub 3 euro/kg – dependent de cât de ieftină va fi energia regenerabilă.

„Discuția despre prețuri este sensibilă și riscă să fragmenteze economia hidrogenului și tehnologiile power-to-gas”, explică Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului. „Într-o economie, nu prețul e decisiv, ci mecanismele – tehnice, economice și legislative – care creează piața. Mai întâi, trebuie să înțelegem rolul hidrogenului în economia viitorului, să construim această piață, și o să vedeţi că se va găsi prețul corect.”

România: trei exerciții pilot și multe promisiuni

România produce anual circa 200.000 de tone de hidrogen, aproape exclusiv „gri”. Ținta pentru 2030: 153.000 de tone de hidrogen verde. În realitate, avem doar trei proiecte pilot – mici, aproape experimentale.

L-am întrebat pe Ioan Iordache, Director Executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului și Membru în Asociația Energia Inteligentă dacă România mai are timp să recupereze decalajul față de țările din Vest:

„Aceste țări au investit în această direcție multe resurse  financiare, administrative, industriale, umane – timp de mulți ani. Astăzi, ele sunt furnizori de tehnologii și soluții integrate și au deja proiecte la scară mare. Din păcate, exceptând articole științifice, comunicări la conferințe de profil și câteva proiecte rarisime, noi nu prea ne regăsim pe o hartă europeană a hidrogenului. Orice decalaj se recuperează, dar acest lucru înseamnă efort.”