Propunerea Comisiei Europene pentru noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 prevede un buget total de aproximativ 1.984 miliarde euro la prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Un element important al reformei este simplificarea structurii bugetare. Numărul rubricilor bugetare ar urma să fie redus de la șapte la patru, iar numărul programelor și instrumentelor de finanțare ar urma să scadă de la aproximativ 52 la 16. În paralel, Comisia propune crearea unui portal unic pentru accesarea finanțărilor europene.
European Competitiveness Fund
Una dintre principalele inovații ale noului cadru financiar este crearea Fondului European pentru Competitivitate – European Competitiveness Fund (ECF). Acest fond ar consolida aproximativ 14 instrumente existente, inclusiv programe precum Digital Europe, InvestEU, anumite componente ale LIFE și Innovation Fund.
ECF va opera cu un set unic de reguli și va acoperi întregul lanț de investiții, de la cercetare și inovare până la producție și implementare industrială. Fondul va avea mai multe ferestre tematice, una dintre acestea fiind dedicată explicit tranziției energetice și decarbonizării industriale.
Connecting Europe Facility – Energy în noul cadru financiar
În propunerea Comisiei, componenta energetică a Connecting Europe Facility va beneficia de o alocare semnificativ crescută, estimată la aproximativ 29,9 miliarde euro pentru perioada 2028–2034.
Finanțarea va continua să fie orientată către: interconectări energetice, integrarea piețelor de energie, creșterea rezilienței rețelelor, dezvoltarea infrastructurilor TEN-E.
Horizon Europe în noul cadru
Programul Horizon Europe va rămâne un instrument distinct pentru cercetare și inovare, însă va fi conectat mai strâns cu European Competitiveness Fund. Obiectivul este crearea unui traseu de finanțare continuu pentru tehnologii, de la faza de cercetare până la implementarea industrială.
În domeniul energiei, finanțarea va continua să vizeze tehnologii emergente, sisteme energetice integrate, stocare, flexibilitate și digitalizarea sectorului energetic.
Politica de coeziune în noua arhitectură
Politica de coeziune va funcționa în complementaritate cu celelalte instrumente europene, prin intermediul unor noi planuri de parteneriat naționale și regionale.
Investițiile energetice tipice finanțate prin această politică vor include: proiecte de energie regenerabilă la nivel regional, infrastructuri energetice locale, eficiență energetică în clădiri, sisteme energetice inteligente la nivel urban și regional, tranziția economică în regiunile afectate de transformări industriale.
Pe lângă fondurile incluse în cadrul financiar multianual, există și instrumente finanțate din sistemul ETS sau din alte mecanisme europene.
Innovation Fund și Modernisation Fund
Innovation Fund va continua să sprijine proiectele de decarbonizare industrială și tehnologiile net-zero. În noua arhitectură financiară, fondul ar putea fi integrat strategic în cadrul European Competitiveness Fund.
Modernisation Fund rămâne un instrument esențial pentru modernizarea sistemelor energetice în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.
La nivelul Bruxelles-ului există deja discuții destul de avansate privind evoluția ETS după 2030, iar acestea includ indirect sau explicit continuarea / reformarea instrumentelor financiare bazate pe ETS – în special Innovation Fund și Modernisation Fund. Nu există încă o propunere legislativă formală pentru perioada post-2030, dar din documentele Comisiei, think-tank-urilor și pozițiilor industriei se conturează câteva direcții clare. Pentru FM se discută 3 scenarii: prelungire simplă după 2030, transformare în industrial decarbonization, integrare în MFF.
Social Climate Fund
Acest fond, finanțat prin ETS2, va sprijini gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile în procesul de adaptare la costurile tranziției energetice, prin măsuri de eficiență energetică, renovare și mobilitate curată.
Propunerea pentru perioada post-2027 include și noi mecanisme de împrumut la nivel european.
SAFE este un instrument orientat în principal către securitatea și industria de apărare, însă poate finanța și infrastructuri energetice critice cu utilizare duală.
Catalyst Europe este un mecanism macrofinanciar prin care Uniunea se împrumută pe piețele financiare și oferă împrumuturi statelor membre pentru investiții strategice. În practică, ar putea sprijini investiții în rețele electrice, stocare, hidrogen sau lanțuri valorice industriale.
Crisis Response Loans Mechanism este un instrument destinat intervenției rapide în situații de criză, inclusiv în cazul unor șocuri energetice severe sau al perturbărilor majore ale pieței energiei.
Considerații strategice privind finanțarea energiei după 2027
Arhitectura financiară europeană pentru perioada 2028–2034 indică o tendință clară de integrare și simplificare a instrumentelor de finanțare. Accentul se mută tot mai mult către competitivitatea industrială, decarbonizarea economiei și consolidarea securității energetice.
Pentru state precum România, rămân esențiale: accesul la fondurile ETS (Innovation Fund și Modernisation Fund), utilizarea eficientă a politicii de coeziune pentru infrastructura energetică regională, implicarea în proiecte transfrontaliere finanțate prin CEF și participarea la programele de cercetare și inovare pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice emergente.
More Stories
Neutralitate energetică în epurarea apelor uzate: ce aduce Directiva UWWTD revizuită
Simplificarea sarcinilor administrative în legislația de mediu – o oportunitate strategică pentru accelerarea investițiilor în energie și utilități
De la conformitate formală la managementul riscului: regândirea principiului „Do No Significant Harm” în viitorul buget al Uniunii Europene
Finanțarea tranziției energetice: ce poate fi negociat în arhitectura financiară post-2027