Epopeea OUG 64 sau cum am crescut haosul pe piața de gaze

OUG 64 privind modificarea legii gazelor, deși a primit avizele de la toate comisiile din Senat și Camera Deputaților, în forma aprobată de Guvern, nu a fost validată în  Parlament, urmare a poziției Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, privind necesitatea  includerii unor modificări a legii gazelor tot în OUG 64, concomitent cu diluarea prevederilor de transparență, concurență și nediscriminare, adică cele care ar asigura funcționarea pieței.

Urmărirea întregului parcurs se poate vedea aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=16158.

Epopeea OUG 64 a demarat în octombrie 2016, când în Parlamentul României au apărut voci privind trecerea la legiferarea Ordonanței de Urgență nr. 64/2016, la nici câteva zile de la aprobarea ei și chiar înainte să apară Hotărârea de Guvern care să stabilească procentele obligatorii a fi tranzacționate pe piață. Urgența acestei discutări în Parlament, determina pe atunci temerea mea (exprimată într-un articol intitulat Halowenul Gazelor) că lobby-știi și-au făcut treaba bine de această dată și există pericolul extragerii cuvintelor cheie din cadrul OUG 64, astfel încât aceasta să rămână la un nivel  generalist, care să permită continuarea practicilor actuale. Alegerile care bateau la ușă, probabil că au constituit cauza care a determinat ca această idee să nu fie dusă atunci la bun sfârșit.

A urmat prima sesiune de validare a OUG 64, în luna iunie 2017, când s-a venit cu o variantă de modificare a legii gazelor, sub motivația că este o modificare a OUG 64. Așa cum susține și Asociația Energia Inteligentă în cadrul Proiectului Punct și de la capăt pe piața de gaze, legea gazelor trebuie în totalitate modificată, dar nu prin eliminarea unor prevederi care pot să facă funcțională o piață în derivă așa cum este piața gazelor din România, ci printr-o regândire a tuturor activităților astfel încât să se atingă obiectivul unic: TRANZACȚIONAREA CORECTĂ.

Ce cuprindea documentul supus aprobării în Parlament:

• Un articol prin care se limita obligația furnizorilor în regim reglementat să achiziţioneze gaze naturale pe care le furnizeze clienţilor casnici, în condiţii de minimizare a costului resurselor alocate, doar pentru cca. 10% din gazele achiziționate (adică exclusiv pentru gazele din import);
• Introducea contracte reglementate pentru traderii de gaze, în condițiile în care aceștia activează exclusiv pe piața liberă (nereglementată);
• Introducea obligația înființării unui Operator de Măsurare (Național). O idee excelentă care ar avea multe efecte benefice atât asupra funcționării pieței de gaze, cât și un puternic impact în reducerea costurilor la clientul final, prin eliminarea ingineriilor cantitative care se fac de către unii operatori, cu umflarea costurilor din facturi. Dar, pentru că este important să observăm cum o idee bună, după ce este lansată este omorâtă, acest operator urma să se ocupe de urmărirea măsurării exclusiv a gazelor pentru clienții finali, adică în locul de pe lanțul producție-transport-distribuție-client final, în care apreciem că sunt cele mai puține probleme cu respectarea normelor de măsurare de pe lanțul producție-consum. În același timp această obligație de înființare a operatorului se lovește de punerea efectivă în practică de un alt articol care arată că operatorii pot cesiona serviciul de măsurare şi gestiunea datelor măsurate unui operator economic. Respectiv, în situația în care unul sau mai mulți operatori nu vor cesiona acest serviciu, lucrurile vor deveni mai încurcate decât sunt în prezent, respective există posibilitatea să crească haosul de pe piață.
• Un alt articol controversat, era obligarea operatorului de transport și sistem de a monta gaz cromatografe în peste 1100 de puncte de măsură, pentru a măsura puterea calorifică superioară în timp real până cel târziu de 31 martie 2018. Această obligație legislativă era menită să introducă o afacere de peste 50 mil $, în opinia mea inutilă din punct de vedere al îmbunătățirii măsurării semnificative a măsurării energiei gazelor, dar cu o creștere a prețului la consumatorul final de până la 1%;
• Un alt articol controversat era obligarea participanţilor la piaţa de gaze naturale (adică inclusiv clienților casnici) să notifice operatorului de transport toate cantităţile contractate. O acțiune imposibil de pus în practică,dar care putea accentua haosul.
• Un alt articol controversat era dublarea limitei marjei de profit pentru serviciile de pe piața de gaze naturale, element care ar fi determinat o nouă creștere a prețului gazelor la consumatorul final de până la 1,75 %
• o altă noutate era eliminarea prin efectul legii a BRM din piață și nominalizarea prin lege ca bursă unică OPCOM-ului. Am scris de curând un articol O bursă, două burse? Nu aceasta este întrebarea! în care explicam pe larg că funcționarea corectă a unei burse este dependentă de creșterea volumului de gaze tranzacționat și a numărului de tranzacții. În acest sens existența mai multor burse  pe aceeași piață reduce numărul și volumul de tranzacții, prin divizarea acestora pe mai multe burse. Eliminarea uneia dintre burse în detrimentul celeilalte, prin orice alte măsuri în afara punerii lor în concurență, pentru o perioadă determinată, este anormală.

A urmat a doua sesiune de validare a OUG 64, în luna octombrie 2017, după respingerea de către Plenul Camerei Deputaților a documentului înaintat. Abordare a Comisiei de Industrie și Servicii din Camera Deputaților, a fost să păstreze eliminarea cerințelor realizării unor metodologii privind asigurarea concurenței, nediscriminării și transparenței din piața de gaze, anulându-se toate obligațiile concrete pe care furnizorii ar trebui să le aibă și care să poată fi ulterior controlate/verificate.

Noul document aducea următoarele elemente:

• Se revine asupra eliminării BRM ca platformă de tranzacționare a gazelor pe piața de gaze din România și se stabilește existența a două platforme de tranzacționare, una pe piața en gros și este nominalizată OPCOM și alta pe piața en details, unde probabil urmează să activeze BRM. Prin această abordare, inteligentă, se elimină potențiala acuzație de naționalizare a bursei de gaze, abordarea legiuitorului, apărând de data aceasta, ca fiind ”firească” într-un context naționalist.
• Se stabilește obligația tranzacționării prin bursă a 70% din cantitatea furnizată pe piața de gaze, o măsură care este inutilă în lipsa mecanismelor concurențiale, transparente și nediscriminatorii. Aplicarea mecanismelor prevăzute de OUG 64 privind mecanismele concurențiale, transparente și nediscriminatorii, este posibil să aducă într-un interval scurt de timp o cantitate ce poate reprezenta mai mult de 70% din gazele tranzacționate, în mod voluntar, pe bursă (condiția este ca și bursa să evolueze și să ofere produse pe măsură).
• Se elimină ideea înființării Operatorului de măsurare a gazelor naturale, o idee care ar fi putut determina asigurarea corectitudinii măsurării, realizarea alocărilor de către o identitate independentă de actorii din piață (fiecare cu interese particulare), determinarea corectă a consumurilor tehnologice (astăzi un important mijloc de influențare a profitului) etc.
• Se elimină obligația montării de gaz cromatografe la toate punctele de măsurare ale operatorului de transport, măsură inutilă și care ridica prețul gazelor la consumatorii finali.
• Se elimină articolul din proiectul de lege, care obliga participanţii la piaţa de gaze naturale să notifice operatorului de transport asupra cantităţilor contractate. (Era o metodă imposibil de pus în practică având în vedere că așa cum era scris articolul obliga inclusiv clienții casnici să facă aceste raportări.)
• Se păstrează limita mărită a marjei de profit pentru operatorii de transport, distribuție și înmagazinare gaze la 10%

Și această formă a OUG 64 propusă spre aprobare Camerei Deputaților, care nu mai are nimic din principiile OUG 64 așa cum a  fost ea concepută de Guvern în anul 2016 și asumată și de actualul Ministru al Energiei, a fost respinsă de plenul Parlamentului din octombrie 2017, asigurându-se astfel continuarea instabilității pe piața de gaze.