Despre Traversările Cursurilor de Apă cu Conducte de Transport Hidrocarburi – Partea I

Există suficiente argumente, justificate prin date culese pe parcursul tuturor etapelor de viaţă a conductelor de transport hidrocarburi, astfel încât varianta traversării supraterane a cursurilor de apă să devină treptat ISTORIE.

NT 2009 Norme Tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale, Cap. 6.27: “Traversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apă se face subteran sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective„.

NT 2014 Norme Tehnice privind Proiectarea si Execuţia Conductelor de Transport Gaze Naturale, Art.70/72: “Traversarea obstacolelor de către conducta de transport gaze naturale se poate realiza aerian sau subteran. Alegerea variantei de traversare trebuie să aibă la bază un studiu tehnico-economic comparativ al soluţiilor tehnic posibile de realizare a traversării.”

 SR EN 14161/2015 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Prescripţii pentru Proiectarea Conductelor de Transport Tiţei : “Soluţia tehnică de traversare a cursului de apă cadastrat/necadastrat, va fi stabilită pe baza unui studiu hidrologic întocmit conform legislaţiei în vigoare, ce va avea la bază debitele de calcul şi de verificare comunicate de către instituţiile abilitate„.

 NT 2015 Norme Tehnice de Proiectare şi Execuţie a Conductelor din Domeniul Producţiei şi Inmagazinării Gazelor Naturale, Cap. 6. “Traversările de ape se pot executa în următoarele soluţii: a. supraterane; b. subterane. Se recomandă soluţia de traversare subterană. Soluţia de traversare supraterană se va adopta atunci când condiţiile geotehnice nu permit soluţia subterană. Detaliile traversării trebuie precizate prin proiect.” 

Acestea sunt doar câteva cerinţe tehnice care stau la baza proiectării unor construcţii speciale numite simplu „traversări”.

Apreciez mult intenţia colegilor de la Romgaz de a renunţa, treptat, la proiectarea şi realizarea de noi traversări supraterane a cursurilor de apă cu conducte necesare producţiei sau înmagazinării gazelor naturale.

Consider că există la ora actuală suficiente informaţii privind costurile totale ale traversărilor supraterane, indiferent de tipul acestora: autoportantă, traversare de tip grindă continuă (Foto nr.1), traversare suspendată pe cabluri, traversare în arc de cerc, etc. Analiza corectă și completă a costurilor totale trebuie să reflecte întregul buget aferent acestor structuri, anume cel de proiectare, construire, mentenanță, scoatere din funcţiune şi readucere a terenului afectat la starea inţială.

Există un volum mare de date primare topografice, hidrologice şi geotehnice care, folosit corespunzător de către beneficiar si proiectant, pot justifica varianta traversării subterane.

Există suficiente echipamente tehnologice performante,  materiale de înaltă calitate şi experienţă calificată în realizarea lucrărilor astfel încât traversarea cursurilor de apă subterană să poată fi acceptată ca variantă standard (Foto nr. 2).

Există suficiente informaţii privind frecvenţa mare a activităţilor de întreţinere, revizii tehnice, reparaţii curente sau capitale a traversărilor aeriene (Foto nr.3).

Nu trebuie deloc neglijate cheltuielile suplimentare mari făcute de operatorii unor astfel de structuri pentru consolidarea şi apărarea malurilor cursurilor de apă (Foto nr. 4).

Exista suficiente informaţii privind durata de viaţă limitată, şi intervalul de timp redus dintre două lucrări de reparaţie capitală a traversărilor supraterane.

Există suficiente imagini satelitare şi metode avansate de interpretare ale acestora, care pot sta la baza analizei profilului albiei majore a cursurilor de apă, trecut şi viitor, sau de modelare a conturului zonelor inundabile (Foto nr. 5).

Există suficiente date privind cedarea conductelor sau a traversărilor amplasate suprateran din cauza unor accidente de circulaţie sau acte de vandalism.

Există o recunoaştere clară a impactului vizual negativ produs prin traversarea cursurilor de apă sau căilor de comunicaţii în variantă supraterană (Foto nr.6).

Există deci suficiente argumente obiective, justificate prin date culese pe parcursul tuturor etapelor de viaţă a construcţiilor, arhivate corespunzător, pentru ca elementele menţionate mai sus să fie luate în considerare, analizate cu multă răbdare, profesionalism şi pragmatism, astfel încât traversarea supraterană a cursurilor de apă sau a căilor de comunicaţie să devină treptat ISTORIE.