Piața de energie din România în perioada post plafonare. Provocări și perspective

Piața de energie din România se află într-un moment important. După o perioadă îndelungată de intervenții succesive motivate fie de crize suprapuse, fie de volatilitate extremă ori de nevoia legitimă de protecție socială, piața de energie din România intră într-o nouă etapă, cea a reașezării în mecanisme de competiție. Anii de plafonare au oferit stabilitate pe termen scurt pentru consumatori și pentru economie. În același timp însă au generat presiuni bugetare enorme, au afectat grav fluxurile financiare din lanțul de furnizare a energiei și au ridicat semne serioase de întrebare privind predictibilitatea cadrului de reglementare.

„Astăzi miza nu mai este doar gestionarea unei crize, dacă ea mai există sau dacă apare, ci construirea unui echilibru sustenabil pe termen mediu și lung între cele trei obiective fundamentale: securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și competitivitatea economică. Piața de energie funcționează ca un ecosistem și orice intervenție într-un segment produce efecte în lanț în celelalte” a declarat Marius Petrescu, expert în energie și membru AEI în cadrul celei de-a doua ediții a dezbaterii „Romanian Energy Market Conference” organizată de Asociației Energia Inteligentă, care își propune sa răspundă la întrebarea „putem transforma această perioadă post intervenție într-un moment de maturizare și de creștere a pieței de energie?”.

România tranzitează o perioadă extrem de complicată social, politic și economic din punct de vedere al inflației și al deficitului bugetar, care se reflectă puternic și în piața de energie. Perioada post intervenție asupra prețului la gaze naturale trebuie transformată într-un moment de creștere a pieței energiei. Tendința este de a avea o piață suficient de matură care să nu necesite intervenții din partea statului, însă ofertele din piață la gaze naturale mai mari cu până la 23% fața de prețul plafonat de 0.31 lei impun nevoia Ministerului Energiei, împreuna cu întregul Guvern, Banca Națională și piața de energie de a găsi o metodă care să nu distorsioneze prea mult mecanismul de piață liberă si care să asigure o protecție și a puterii de cumpărare și a consumatorilor casnici din piață. În cazul consumatorului industrial, potrivit ministerului energiei, există contracte bilaterale definite și un preț al gazelor naturale sub cel plafonat de 0.37 lei. Chiar dacă intenția inițială a fost aceea de a merge 100% pe o forma de liberalizare totală, în momentul de față s-a optat și pentru o zonă reglementată. Actul normativ care prevede modalitatea în care va fi reglementată piața de energie se află în transparența decizională și urmează a fi adoptat în cel mai scurt timp pentru a oferi predictibilitate pentru perioada post plafonare.

„Dialog constructiv, decizie luată în baza consultării și a discuțiilor intersectoriale și o formă în care ne uităm la echilibrul economic și social care are de suferit în această perioadă” este dezideratul domnului Bogdan Gruia Ivan, Ministrul Energiei care a luat parte la dezbaterea Romanian Energy Market Conference. „Va trebui să ne asigurăm că există condiții corecte pe modelul statelor din vestul Europei în care nimeni nu poate să suspecteze că suntem în contradicție cu principiile de acolo, ca avem condiții optime, că avem un preț corect la consumatorul final, pentru a închide odată acest diferend al discuțiilor și declarațiilor dintre diferiți stakeholderi în momentul de față. Eu asta îmi doresc, dar în același timp suntem obligați ca atunci când situația o cere și de această dată, din nefericire, a cerut-o într-un context extrem de sensibil din punct de vedere politic și economic, să intervenim într-o formă în care cred că vom putea ca în anul care urmează să reglăm total mecanismele de piață pentru a nu exista tendința ca și anul viitor să existe aceleași premise ca și cele de astăzi” a adăugat Ministrul Energiei.

Perioada post plafonare nu înseamnă pur și simplu retragerea statului, ci mai degrabă recalibrarea rolului său, trecerea de la măsuri generalizate la instrumente țintite prin care să protejeze consumatorii vulnerabili fără a distorsiona mecanismele pieței și să stabilească un cadru stabil, coerent și transparent care să permită planificarea pe termen lung. Nu în ultimul rând perioada de după ridicarea plafonării trebuie să se bazeze pe responsabilitate comună între autorități, participanții la piața de energie și consumatori.

În contextul conflictului din Orientul Mijlociu piața de petrol și gaze naturale la nivel internațional, trece printr-o serie de provocări. Este momentul în care România trebuie să creeze o piață funcțională și lichidă, care să impacteze pozitiv piața regională.

Piața de gaze este influențată de trei factori – reglementarea prețurilor și impactul acestei reglementări asupra pieței, sistemul de taxare și tarifele de transport. Acestea nu impactează doar prețurile din România, ci și piețele regionale ca apoi să se răsfrângă asupra pieței românești în cadrul efectului de bumerang. Daca sunt analizate volumele anuale de gaze naturale tranzacționate pe BRM în ultimii 6 ani, deci înainte și după reglementare se observă o scădere drastică a acestora după 2021 când a fost introdusă reglementarea. Începând cu 2024 se remarcă o ușoară revigorare a tranzacționărilor însă amenințarea extinderii plafonării  și a introducerii unui preț administrat cel mai probabil va aduce teama de a tranzacționa și de a continua lichiditatea pe piață. Lipsa de lichiditate pe piață duce la creșterea volatilității, deci la prețuri mai mari si eventual speculații de piață, chiar daca nu este singurul factor care impactează piața.

În context regional, România este una dintre cele mai scumpe piețe deși are resurse de gaze naturale si ar trebui să fie una dintre cele mai lichide, deci cu prețurile cele mai scăzute. Prin comparație, Bulgaria care nu are resursele proprii de gaze, ci trebuie să importe, are prețuri mai scăzute, la fel și Austria deși este foarte departe de surse de gaze, precum terminale LNG sau resurse proprii. Analizând aceste date, precum și situația Poloniei care are o piața ultra reglementată și se aflată la polul opus ca țara cu cele mai mari prețuri din regiune, apare întrebarea de ce nu se dorește o piață liberă de gaze naturale în România.

„Din experiența pe care o am analizând piața de gaze din România, pot să spun că această reglementare excesivă duce la lipsa de încredere în piață. Este posibil ca guvernele succesive să dovedească o inerție, iar guvernanții sunt mult prea obișnuiți să controleze piața mai degrabă decât să permită un mecanism de funcționare liberă a pieței, așa cum vedem în piețele mature din Europa de Est. În plus, există și politicile populiste promovate de guverne succesive, indiferent de culoare politică, ce au fost promovate în mod repetat. Toate acestea au avut un impact negativ asupra consumatorului final, prețurile fiind ridicate la energia electrică și la gaze naturale” a afirmat Aura Săbăduș, expert în energie la Independent Commodity Intelligence Services – ICIS Londra.

România va deveni în scurt timp cel mai mare producător de gaze din Europa, iar cifrele actuale de consum versus producție sunt similare, însă trebuie să avem în vedere un element important, timing-ul. Țara noastră are nevoie de importuri în momentele de vârf de consum, când prețurile sunt ridicate și investiții semnificative pe capacitățile de înmagazinare și tehnologie de extracție din depozitele de gaze pentru aplatizarea acestora. Piața nu poate fi definită doar prin volumele produse, ci prin jucători și prin zona de tranzacții care are nevoie de mai multă lichiditate, de care depind furnizorii de energie.

„În context local, cultural într-adevăr, avem această obsesie de control a pieței. Deși așteptările decidenților sunt pe rezultatele pe care le poți obține doar printr-o piață liberă, acțiunea efectivă este una de control. Deci este un decuplaj foarte mare între ceea ce facem și ceea ce așteptăm să se întâmple. Noi ca furnizori de energie suntem total dependenți de lichiditatea pieței și din nefericire, deciziile de plafonare, nu fac bine” a declarat Daniela Dărăban, Director Executiv, Federația ACUE.

Statul român are de achitat sume semnificative furnizorilor de energie și gaze naturale, acumulate în cadrul schemei de plafonare a prețurilor, cu restanțe care se ridică la aproximativ 1 miliard de euro la finalul anului 2024. Cea mai mare pondere vine din zona de energie electrică, mai ales că în piață există aproximativ 4 milioane de consumatori de gaze naturale și peste 9 milioane de clienți de energie electrică.

Plafonarea prețului la energie electrică a fost ridicată la 1 iunie 2025 ceea ce a generat o creștere semnificativa a prețurilor la energie, cu mult peste plafon. În următoarele 2-3 luni s-a refăcut competiția pe piața de energie, iar ofertele au fost îmbunătățite de către majoritatea furnizorilor. Totuși lucrurile ar fi putut fi făcute mai bine, ne explică Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER.

„În primul rând această amânare continuă și cred că cea mai cel mai grav amânarea acestei liberalizări de la trimestrul 2 la trimestrul 3 a afectat piața de energie electrică. Trimestrul 2 istoric este o perioadă cu prețurile cele mai mici pe energie electrică, iar amânând liberalizarea în trimestrul trei, când sunt prețuri mai mari, automat a dus expunerea consumatorilor la o perioadă cu prețuri mai mari istoric vorbind pe piața Angro. O mare problemă a fost lipsa de lichiditate a pieței, lipsă de competiție care au dus de asemenea la incertitudine asupra prețului, iar incertitudinea dată de către autorități vizavi de liberalizare, a condus la scăderea interesului pentru a achiziționa energie de către participanții la piață, afectând traderi, furnizori și consumatorul final.”

Consumatorul vulnerabil este adus în discuție de fiecare dată când există o discuție legată de problemele de piață sau de prețuri în energie. Protejarea acestora a fost adesea invocată în momentul luării deciziilor de ridicare a plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, însă cifrele privind sărăcia energetică din ultimii ani, din România, au fost în continuă evoluție prin prisma costurilor cu energia, conform unei statistici realizate de ORSE, o organizație care monitorizează acest fenomen în țara noastră, care a folosit un indicator des întâlnit pe plan european – procentul de 10% a cheltuielilor cu energia în ponderea bugetului familial.

„Dacă suntem foarte atenți, vedem că aceste evoluții s-au accentuat atunci când s-a pus problema unor acte normative cu scopul declarat de a proteja consumatorul vulnerabil” afirma Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „ Măsuri precum „coșul de gaze” din 2007, „înghețarea creșterii prețurilor” din 2009, ordonanța 114 din 2018 menite să protejeze consumatorii vulnerabili au avut un efect invers față de cel așteptat – au crescut sărăcia energetică. Este o paradigmă foarte interesantă și din păcate deloc luată în considerare ca lecțiile pe care trebuie să le învățăm, și guvernanții și noi ca societate”.

Conform statisticii realizate de către Observatorul Sărăciei Energetice din România, 32% dintre gospodăriile din țara noastră se află în sărăcie energetică. Regiunea Vest este zona cu cel mai mare procent al sărăciei energetice din România, cu un procent de 40%. La polul opus se află regiunea București – Ilfov cu un procent de 26%, un procent îngrijorător având în vedere că este zona cu cel mai mare PIB din România, care concurează din punct de vedere al reușitelor economice cu vestul Europei.

Le mulțumim pe această cale partenerilor media ai acestui eveniment: E M236 Studio, Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat, Club Economic, România Durabilă, Invest Energy, Energy Industry Review, Focus Energetic, News Energy, Energy Center și