
Analiza impactului propunerii de Regulament European privind metanul asupra industriei extractive de tiței și gaze din România
septembrie 30, 2026
SĂRĂCIA ENERGETICĂ ȘI CONSUMATORUL VULNERABIL
septembrie 30, 20261. PREZENTAREA LOCALITATII TARGU MURES
Municipiul Tirgu Mures este situat in prezent in categoria oraselor de marime mijlocie la nivel national (intre 100.000 – 199.000 locuitori), fiind, ca marime, al saisprezecelea oras al tarii.
Conform studiilor elaborate de URBANPROIECT S.A. pentru Planul de Amenajare al Teritoriului
National (P.A.T.N.) — sectiunea a IV-a „Reteaua de localitati”, Tirgu Mures face parte din categoria „municipiilor-centru de importanta judeteana si interjudeteana, cu influente la nivel national”, in aceasta categorie fiind incadrate, la nivelul tarii, 33 de localitati.
In conformitate cu Carta Verde privind politica de dezvoltare regionala in Romania, Tirgu Mures este unul din cele sase municipii resedinta de judet din Regiunea Centru, alaturi de Alba lulia, Sibiu, Brasov, Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc.
Suprafata teritoriului administrativ al Municipiului Tg.Mures este de 4930 ha.
| Suprafata intravilana municipiului Hectare | 3,285 |
| Suprafata spatiilor verzi Hectare | 205 |
| Lungimea strazilor orasenesti Kilometri 215.00 | 215 |
| Lungimea strazilor orasenesti modernizate Kilometri | 199 |
| Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile km | 298 |
| Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile Metri cubi pe zi | 103,680 |
| Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor Mii metri cubi pe zi | 8,207 |
| Populatie racordata la apa – Nr persoane | 144,296 |
| Consum de apa pe zi (l/locuitor/zi) | 82 |
| Energia termica distribuita Gigacalorii | 5,996 |
| Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare Kilometri | 383 |
| Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri(autobuze si microbuze) | 97 |
| Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor Kilometri | 242 |
| Gaze naturale distribuite Mii metri cubi | 534,011 |
| Consum specific de gaze Mii Mc/locuinta | 9 |
| Locuinte existente Numar | 59,324 |
| Suprafata locuibila existent Metri patrati arie desfasurata | 2,820,687 |
| Populatia stabila Numar persoane | 141,979 |
| Nr. mediu de salariati Numar persoane | 56 |
| Unitati sanitare-spitale Numar | 9 |
| Unitati scolare Numar | 47 |
| Institutii de invatamant superior Numar | 4 |
| Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare Numar | 41 |
Reteaua de apa
Un procent de 40% din apa livrata, in Tg.Mures, se pierde prin fisurile si neetanseitatile retelei de
distributie, ceea ce depaseste cu mult procentul de 15% – 20% usor realizabil tehnic.
Cauza pierderilor mari rezulta din structura retelei, cu o participare de 85% a tevilor de otel. Teava de otel nu este corespunzatoare pentru transportul apei: rugineste si ca urmare in interior teava in functiune se acopera cu un strat de rugina care limiteaza capacitatea de transport si inrautateste calitatea apei.
In urma ruginirii apar orificii, fisuri pe tevi prin care se produc exfiltratii (pierderi de apa) si infiltratii (poluare din exterior).
Reteaua din tevi de otel existenta are o vechime de 25-50 ani, timp care depaseste cu mult normele de timp de functionare acceptate. Pierderile cele mai mari se produc in conductele de serviciu si bransamente.
Reabilitarea retelei –inclusiv a conductelor magistrale- trebuie sa aiba prioritate in planificarile de investitii ale companiei in urmatorii ani.
Reteau de canalizarea si statia de tratare
Sistemul de canalizare a municipiului este sistem mixt. Orasul a fost canalizat initial in sistem unitar, care in zonele centrale s-a pastrat pana azi.
Cartierele noi, construite dupa 1950 au fost canalizate in sistem separativ, apele menajere colectate
separat fiind racordate la sistemul unitar existent, iar pluvialul este evacuat in cursul de apa cel mai
apropiat (raul Mures, paraiele Poclos si Budiului).
Reteaua unitara de canalizare este concentrata in final in doua colectoare principale care conduc apele uzate la statia de epurare amplasata aval de Tirgu Mures in zona localitatii Cristesti.
Reteaua de canalizare are o lungime totala de 383 km. Statia de epurare a fost recent reabilitata, si are treapta mecanica, treapta biologica si treapta tertiara de epurare. Capacitatea statiei de epurare: 1080 l\s.
Apele epurate sunt evacuate in raul Mures. Statia de epurare este capabila ca in conditiile actuale de incarcare sa reduca cantitatea substantelor poluante sub limitele maxime admise de normativul NTPA 001 (HG 188\2002, modificat si completat de HG 352/2005)).
Disfunctionalitati constatate in sistemul de canalizare
Reteaua de canalizare acopera intregul teritoriu al municipiului si poate prelua si debitul adus din
localitatile periurbane racordate.
Disfunctionalitati constatate:
– Gradul de uzura a canalizarii, necesitatea reabilitarii.
– Etanseitatea nesatisfacatoare conduce la infiltratii, aportul acestuia la debitul total fiind insemnat
(38%).
– Reglarea si functionarea necorespunzatoare a deversoarelor de pe sistemul unitar.
Consecintele disfunctionalitatilor:
– Poluarea apelor de suprafata si subterane din cauza restitutiilor de ape menajere in cursurile de apa.
Scurgerile difuze de ape menajere, in special in Pr.Poclos, prin canalizarea pluviala a fost inlaturata, prin refacerea racordurilor la canalizarea menajera.
– Exfiltratii de ape menajere in mediul geologic;
– Comportamentul sistemului la ploi torentiale: in unele zone reteaua intra in suprapresiune, se
inunda subsolurile;
Alimentarea cu energie electrica, cablu TV si telefonie
Documentatia PUG revizuit, cuprinde o plansa de prezentare a situatiei existente la data intocmirii PUG-ului actual, cu retele electrice, retele telefonice si televiziune prin cablu. Operatorul RCS&RDS, a pus la dispozitia autoritatii locale o plansa care cuprinde o parte din retele detinute de companie.
Alimentarea cu energie termica
Nu exista furnizor de energie termica si apa calda la nivelul orasului. S.C. LOCATIV S.A. este furnizorul de energie termica si apa calda pentru blocurile ANL din localitate.
In municipiu Tg.Mures, energia termica este generata de surse individuale, care in mare majoritate
utilizeaza gazele naturale.
Alimentarea cu gaze naturale
Distributia gazelor naturale in municipiul Tirgu Mures si in localitatile periurbane este operata de E.ON Gaz Distributie SA, avand in adminstrare retele de joasa si de medie presiune. Operatorul acestor retele a pus la dispozitia autoritatii locale o parte a evidentei actuale a retelelor aflate in administratia, cu promisiunea reactualizarii informatiei.
Pe teritoriul municipiului Tirgu Mures cat si in zona periurbana exista si alte retele subterane, cum ar fi cele aflate in administratia ROMGAZ, TRANSGAZ – conducte de alimentare, de transport, magistrale de gaze naturale cu zone de protectie si siguranta extinse.
TRANSGAZ a pus la dispozitia autoritatii loclae evidenta retelelor. De asemenea ROMGAZSucursala Tg.Mures, a comunicat zonele si distantele de siguranta ale retelelor si obiectivelor SNGN ROMGAZ –Sucursala Tg.Mures. Nu au fost marcate traseele retelelor de conducte, acestea fiind informatii clasificate.
Patrimoniul construit
Structura spatiului urban poarta amprenta istoriei orasului, a succesiunii de faze de crestere si declin, a externalizarii functiilor care au caracterizat evolutia orasului de-a lungul timpului.
Nucleul central al orasului se impune prin functionalitatea sa complexa: administrativa, culturala, comerciala, rezidentiala. Dezvoltat de o parte si de alta a arterei care strabate orasul pe directia nord-est sud-vest, facand legatura cu Reghin si, respectiv Ludus, nucleul central este situat la 1-2 km est de albia minora a Muresului, la contactul dintre albia majora si terasa de 30-35 m inaltime.
Este orientat pe directia nord-sud pe o lungime de 1,5 km, de la Cetate pana la Palatul Telefoanelor, iar in directie est-vest pe aproape 1 km.
Fizionomia urbanistica este cu totul speciala, fiind data de combinarea unui sistem de piete, format
din Piata centrala a Trandafirilor, lunga de peste 500 m si lata de 50-100 m, amenajata sub forma de scuar, la care se adauga alte 4 piete mai mici, si a unui sistem de strazi adiacente, unele foarte inguste si cu traseu sinuos care amintesc de epoca feudala.
Din punct de vedere al componentei arhitectonice, este cea mai complexa zona a orasului, imbinand constructii cu stiluri diferite, apartinand unor epoci variate care se desfasoara de parcursul a 500 de ani: de la cele gotice pastrate de biserica reformata din interiorul cetatii care dateaza din secolul XV, baroce conservate de cateva biserici si edificii publice construite in secolul XVIII, neobaroce, neobizantine cum este Catedrala Ortodoxa.
Zona rezidentiala
Este dezvoltata in jurul nucleului central, fiind diferentiata din punct de vedere
arhitectonic, urbanistic si structural in doua zone, cea mediana mai veche si cea periferica mai recenta.
Zona rezidentiala mediana are o forma aproape circulara, fiind reprezentata de case de locuit individuale, particulare, datand in majoritate din prima jumatate a secolului XX.
Constructiile in general doar cu parter formeaza ansambluri omogene din punct de vedere arhitectonic, cu o structura adunata mai putin compacta decat in zona centrala, cu textura geometrica mai ales pe suprafetele netede ale fruntii teraselor Muresului.
In comparatie cu aceasta dominata de functionalitatea rezidentiala, zona periferica construita in anii 1960-1980 imbina functia rezidentiala cu cea comerciala, sociala, culturala.
Este constituita din cvartale de blocuri construite in general pe spatiile virane de la extremitatea orasului.
Cel mai rapid ritm de extindere teritoriala a orasului a fost atins in decursul anilor 1960-1970 cand
au fost construite peste 9000 de apartamente, insumand o suprafata locuibila de aproximativ 280 mii m2.
Noile cartiere de locuit sunt situate in extremitatea sudica (Dambul Pietros si Mureseni), sudestica (Tudor Vladimirescu), sud-vestica (Ady), nordica (Aleea Carpati) si nord-estica (Cornisa si Mihai Viteazul). Acestea contin pe langa locuintele colective, cu diverse inaltimi, si magazine, dispensare incercand sa reduca dependenta rezidentilor de serviciile concentrate in zona centrala a orasului.
Suprafetele ocupate de noile cartiere sunt considerabile, de exemplu cartierul Dambul Pietros a fost proiectat pentru o suprafata de 65 ha care sa gazduiasca o populatie de 32-35 de mii de locuitori, aproape egala cu cea a intregului oras, in 1930, ceea ce sugereaza dinamismul demografic al orasului si extinderea sa teritoriala.
Evolutia spatiala a orasului a fost accentuata si de dezvoltarea unei extinse zone industriale la limita sud-vestica a spatiului urban.
Practic, orasul este legat de localitatea Mureseni prin platforma industriala. Aceasta se extinde din zona Garii pana dincolo de cartierul Mureseni, fiind sectionata prin partea mediana de traseul caii ferate si a soselei care fac legatura dintre Tirgu Mures si Ludus. Din punct de vedere sectorial, zona industriala este diversificata, concentrand de fapt cele mai importante intreprinderi industriale ale orasului.
In comparatie cu zona sudica a orasului, foarte dinamica prin care orasul s-a extins teritorial in ultimii 40 de ani, zona nordica se caracterizeaza printr-o evolutie spatiala lenta. Aceasta zona heterogena din punct de vedere functional, concentreaza un cartier rezidential, o zona industriala mai redusa ca suprafata care include o intreprindere de prelucrare a lemnului si zona universitara.
La fel ca extremitatea sud-vestica si aceasta zona este traversata de traseul longitudinal si parallel al caii ferate si soselei care fac legatura orasului cu Reghin.
Extinderea orasului pe directia sud vest se explica prin restrictivitatea sitului in celelalte directii, spatiul construit fiind limitat de valea Muresului pe de o parte si de masivele deluroase pe de alta parte. Extinderea pe directia sud vestica a fost favorizata si de existenta unei suprafete neutilizate intre oras si localitatea Mureseni, usor de modelat si restructurat urbanistic ca si de apropierea principalei gari feroviare a orasului care i-a marit gradul de accesibilitate.
Populatia, elemente demografice si sociale
Evolutia populatiei pe baza datelor statistice inscrise de recensamintele derulate de-a lungul secolului XX si XXI este caracterizata de intercalarea perioadelor de crestere exploziva cu cele de crestere lenta, de stagnare sau chiar de scadere, in ultimul interval de timp. La recensamantul din anul 1930 municipiul Tirgu Mures inregistra un numar de 38.517 locuitori.
Ritmul de crestere este continuat si in urmatorul deceniu care consemneaza un aport de populatie de peste 20 de mii de locuitori intre 1956 si 1966. Cea mai exploziva dinamica demografica este inregistrata intre anii 1966 si 1977 cand numarul de locuitori ai orasului se mareste cu 43.612 persoane, populatia totala atingand valoarea de 130.076 de persoane. Acesta este intervalul in care
dezvoltarea industriala a fost maxima, iar extinderea orasului a fost foarte intensa, determinand impreuna trecerea orasului la o categorie superioara de talie demografica, in clasa oraselor mari cu peste 100 de mii de locuitori.
Dupa anul 1977, dinamica numarului de locuitori a intrat intr-o faza de crestere lenta, pana in anul
1992 populatia crescand cu doar 34.369 de persoane pana la un numar de 164.445 de locuitori.
A urmat o scurta perioada de stagnare si, ulterior, un declin demografic destul de accentuat in perioada urmatoare : la recensamantul din 2002, 150.041 locuitori; conform recensamantului din anul 2027, populatia stabila a Municipiului Tg.Mures, a fost de 134.290 locuitori .
Strategia de dezvoltare a Municipiului Tg.Mures.
Conform Strategie de dezvoltare a Municipiului Targu Mures, planificarea strategica la nivel local se concentreaza pe definirea obiectivelor si tintelor care au fost la randul lor stabilite in conformitate cu obiectivele si tintele Planului National de Amenajare a Teritoriului si a Planului de Amenajare a
Teritoriului Judetean Mures, respective:
- dezvoltarea unui sistem urban policentric si o noua relatie urban – rural;
- asigurarea accesului la informatie si cunoastere;
- dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securitatii;
Obiectivele PUG Tg.Mures reactualizat sunt in concordanta cu strategia de dezvoltare a Municipiului Tg.Mures care privesc zona energetica a orasului sunt:
- Reabilitarea si asigurarea calitatii locuirii in diferitele zone de locuit (locuinte colective, locuinte individuale, locuinte in conditii speciale de construibilitate,alte tipuri de locuinte.)
- Dezvoltarea de programe pentru surse de energii regenerabile, neconventionale.
- Modernizarea si eficientizarea retelelor edilitare existente.
- Reducerea emisiilor si a factorilor de poluare, precum si prevenirea potentialelor riscuri naturale sau tehnologice.
Analizand siteul Primariei Targu Mures nu am reusit sa identificam modul in care aceste obiective au fost atinse in perioada 2022 de la aprobarea PUG pana in prezent.
Politicile Energetica ale orasului Targu Mures
Strategia energetică a municipiului Tîrgu Mureş pentru perioada 2012-2025 prezinta Programele proprii de eficientă energetică si acţiunile care urmeaza sa se desfasoare în următoarele direcţii:
– realizarea scenariilor pe termen mediu şi lung privind cererea şi oferta de energie care să ghideze procesul decizional;
– promovarea celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante;
– aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale de eficienţă energetică;
– elaborarea balanţelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare evaluării consumurilor, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienta energetică;
– evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, reducerea numărului de accidente prin eliminarea reţelelor aeriene.
Analizand siteul Primariei Targu Mures nu am reusit sa identificam modul in care aceste obiective au fost atinse in perioada 2012 de la aprobarea Strategiei Energetice pana in prezent.
Principalii consumatori ai municipiul Tg.Mureş sunt structuraţi astfel:
a) Unităţi de învăţământ
– 40 grădiniţe din care 50% cu program normal şi 50% cu program prelungit;
– 20 scoli generale şi 2 scoli speciale;
– 17 colegii naţionale, licee şi grupuri şcolare;
b) Instituţii de cultură şi artă
c) Clădiri administrative
d) Obiective locale de sport si agrement e) Ateliere de întreţinere şi producţie
e) Ateliere de întreţinere şi producţie
f) Spaţii comerciale şi locative
g) Sistem de iluminat public ce deserveşte un număr de aproximativ 406 străzi, totalizând 5592 de corpuri de iluminat cu o putere instalată de aproximativ 1285kW. Reţeaua de alimentare este în proporţie de 58,17% reţea aeriană şi 41,83% reţea subterană. Sistemul se alimentează din 179 puncte de distribuţie cu contactor de comanda. Aparatele de iluminat sunt fixate pe stâlpi stradali (4384buc) şi pe stâlpi de tip lampadar (in parcuri in număr de 639 buc).
Potrivit studiilor, consumul energetic al instituţiilor publice aflate în subordinea Municipiului Tîrgu-Mureş, este mai ridicat decât al majorităţii oraşelor europene raportat la numărul de locuitori, iar după închiderea Energomur, energia termică a fost o altă problemă pentru autorităţile mureşene, care este nevoită să caute soluţii de energie verde pentru un număr de şcoli şi grădiniţe din oraş, şi circa 59.324 locuinţe.
2. ANALIZA ENERGETICA A LOCALITATII TARGU MURES
Conform datelor primite de la DEER Targu Mures si Delgaz Grid Targu Mures consumul de energie se prezinta astfel
Fig 1. Ponderea consumului de energie in orasul Tg Mures
Consumul de energie in orasul Tg. Mures pe baza datelor primite de la operatorii de distributie gaze si energie electrica, si pe baza datelor estimate privind consumul de combustibil lichid la nivelul masinilor detinute de locuitorii – persoane fizice – din Targu Mures, estimand un numar mediu de 10.000 km parcursi anual si un consum mediu de 8 l/100 km, se bazeaza in special pe consumul de Energie Electrica in proportie de 42%, Gaze Naturale in proportie de 38% si 20% combustibil.
Comparand consumul de energie electrica si gaze naturale in Municipiul Tg Mures (2022) consumat de cele doua sectoare, se constata ca sectorul casnic este principalul consumator de gaze naturale (Azomures este consumator direct al SNTGN TRANSGAZ SA si nu este cuprins in acest consum), cu o pondere de 62% din consumul de gaze al orasului si consumatorii non casnici sunt principalii consumatori de energie electrica cu o pondere de 82% din consumul de energie electrica.
Evolutia consumului de energie electrica a avut o usoara scadere la nivelul consumatorilor non casnici cu 1,3% si 0,5% pentru casnici.
Evolutia consumului de gaze naturale a avut o usoara scadere la nivelul consumatorilor non casnici cu 1,9% si 7,7% pentru casnici.
Fig 2. Ponderea consumului de energie electrica in Municipiul Tg Mures (2022)
Fig 3. Ponderea consumului de gaze naturale in Municipiul Tg Mures (2022)
Fig 4. Ponderea energiei consumate in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (gaz si energie electricta) (2022)
Fig 5. Ponderea energiei consumate in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures in sectorul rezidential (gaz si energie electricta) (2022)
Ponderea consumului de energie electrica in sectorul rezidential a fost in crestere in ultimii ani pe fondul reducerii consumului de gaze si produse petroliere.
Fig 6. Ponderea energiei consumate in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures in sectorul rezidential (gaz, energie electricta si produse petroliere) (2022)
Fig 7. Ponderea energiei consumate in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures in sectorul nerezidential (gaz si energie electricta) (2022)
Fig 8. Consumul de gaze naturale in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Anul 2021 a fost un an care a prezentat o crestere a consumului de gaze atat in sectorul rezidential cat si in cel nerezidential pe fondul unor temperaturi in sezonul rece mai ridicate decat in anul 2020 si mai ales pe fondul iesirii din Pandemie si a reluarii activitatiilor. Scaderea consumuurilor de gaze in anul 2022 s-a facut in principal pe baza cresterii pretului la gaze (acesta dublandu-se).
Fig 9. Consumul de energie electrica in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Analizand consumurile rezidentiale unitare raportate la mp utili locuiti se constata ca am asistat in ultimii ani la o crestere constata a acestui consum, aspect pus pe seama dezvoltarii achizitiei de echipamente electrocasnice (cresterea a fost de 3,5% intre anul 2020 – 2022). In acelasi timp avem o scadere a consumului specific de gaze naturale per mp cu 8,2%.
Fig 10. Consumul de energie per mp in sectorul rezidential in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Aceeasi tendinta se poate observa si la nivelul consumului de energie per locuinta, cat si in ceea ce priveste consumul specific per persoana.
Fig 11. Consumul de energie per locuinta in sectorul rezidential in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Fig 12. Consumul de energie per persoana in sectorul rezidential in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Fig 13. Consumul de energie per locuinta in sectorul rezidential in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Daca consumul de energie electrica per persoana a fost intr-o usoara crestere si consumul specific de gaze in scadere, consumul de produse petroliere a fost in crestere atat datorita cresterii mobilitatii comparativ cu anul 2020, cat si datorita cresterii numarului demasini raportat la numarul de persoane din orasul Tg Mures.
Fig 14. Consumul de energie per persoana in sectorul rezidential in ultimii 3 ani in Municipiul Tg Mures (2022)
Consumul specific de energie per locuinte este unul ridicat la nivelul judetului Mures, acesta gasindu-se pe locul 9 in randul judetelor din Romania, aspect care se datoreaza si regimului de temperaturii in care se gaseste judetul.
Fig 15. Consumul de energie per mp in sectorul rezidential in judetele Romaniei
Fig 16. Parametrii medii de consum pentru incalzire locuintelor
Fig 17. Parametrii medii de consum pentru ACM
Fig 18. Parametrii medii de consum pentru prepararea hranei
Clădirile aflate în administrarea Municipiului Tîrgu-Mureş sunt în mare majoritate vechi sau foarte vechi (construite chiar la începutul secolului XX), neizolate termic, cu ferestre vechi, în ansamblu, construcţii mari consumatoare de energie, datorită pierderilor energetice mari.
Reţelele electrice interioare ale clădirilor sunt vechi, realizate in general din aluminiu, amplasate sub tencuiala fără a fi trase prin tuburi interioare şi nu mai suporta conectarea de noi consumatori.
Aceste reţele foarte vechi, construite în general cu cabluri din aluminiu cu conductivitate electrică scăzută, nu au putut prevedea extinderea şi diversificarea noilor consumatori, realizându-se după standardele acelor ani.
Tablourile electrice sunt in mare parte cele iniţiale ale construcţiei nefiind modernizate, utilizând protecţii de tip LF care nu se mai utilizează in prezent.
Radiatoarele de căldura sunt in general din fontă şi instalaţiile din ţeavă metalică şi sunt fie înfundate fie au mulţi elemenţi nefuncţionali. Foarte puţine radiatoare sunt de ultima generaţie din aluminiu şi sunt întâlnite în puţinele clădirii cu centrale proprii pe gaze, recent reabilitate.
Problemele energetice generale existente:
– nu există contoare performante de energie, cu posibilitatea de transmitere la distanţă a consumurilor in timp real, ca atare nu se pot întocmi bilanţuri energetice;
– in multe dintre clădiri îşi desfăşoară activitatea mai multe instituţii şi nu exista o separaţie intre reţelele acestor instituţii conducând la imposibilitatea măsurării energiei electrice pe fiecare consumator;
– reglarea furnizării de căldură este inexistentă sau redusă, ca urmare nu există
optimizare energetică între necesar şi consum;
– conductele termice au izolaţia deteriorată sau inexistentă, conducând astfel la pierderi importante de căldură;
– în unele încăperi, datorită lipsei dispozitivelor de reglaj a temperaturii, se înregistrează temperaturi de confort excesive (24-28°C) creând disconfort termic ;
– nu există o cultură adecvată a economisirii energiei ceea ce duce la utilizarea iluminatului interior şi pe perioada zilei când nu este necesar, iar temperaturile excesive
în încăperi se „rezolvă” prin deschiderea ferestrelor;
– multe instalaţii electrice sunt neverificate sau improvizate din punctul de vedere al siguranţei şi continuităţii în funcţionare, existând pericolul real de incendiu sau electrocutare ;
– cu excepţia iluminatului public unde există o preocupare constantă în ultimii ani cu privire la eficientizarea utilizării energiei electrice, în celelalte servicii si departamente nu există o abordare coerentă privind gestionarea consumurilor respectiv mentenanţa instalaţiilor existente;
– multe clădiri au ferestre vechi, deformate în timp şi neetanşe, cu pierderi de căldură sau absorbţii de aer rece;
– nu exista surse alternative de producere a energiei electrice sau termice care sa scadă semnificativ efortul financiar al municipiului in funcţie de anotimp.
Sunt necesare lucrări ample de înlocuire a reţelelor exterioare de energie electrică, de apă şi termoficare vechi precum şi reabilitarea instalaţiilor interioare la clădirile existente aflate în administrarea municipiului Tg.Mureş.
Ponderea importanta a reducerilor de costuri energetice poate proveni din îmbunătăţiri ale eficientei energetice dar şi din modernizarea sau schimbarea surselor tradiţionale de energie consumată şi posibilitatea de cuplare la alte surse de energie.
Prin aplicarea unor programe de eficientizare energetică asupra consumatorilor aflaţi în subordinea municipiului se va putea realiza o creştere semnificativă a randamentului acestor consumatori concomitent cu reducerea consumului de energie fără a se reduce confortul consumatorilor.
Fig 19. Numarul de imobile reabilitate termic in situatia in care se aplica politici care sa termine reabilitarea termica a 3% din imobile in fiecare an in Municipiul Tg Mures (2022)
Directivele europene au stabilit ca fiecare tara sa realizeze politici care sa impuna realizarea a 3% din fondul de locuinte in fiecare an. Daca Primaria Orasului Tg Mures isi va insusi aceasta obligatie europeana si va determina politici specifice care sa determine reabilitarea a 3% din locuinte in fiecare an, s-ar reusi ca pana in anul 2050 sa se reabiliteze 80% din imobilele actuale.
In situatia in care s-ar realiza reabilitarea a 80% din fondul de locuinte, corespunzator unor clase de performanta energetica A-B, complementar cu producerea de ACM cu panorui termosolare si diferenta cu energie electrica produsa de panourile fotovoltaice, respectiv s-ar trece pe prepararea hranei cu energie electrica, s-ar obtine o reducere a consumului de gaze cu 60% in anul 2050 fata de anul 2022.
Fig 20. Consum total de energie pentru incalzirea locuintelor inainte si dupa reabilitare , si realizarea prepararii apei calde termosolar si a hranei electrice in Municipiul Tg Mures (2022)
Fig 21. Ponderea scaderii consumului de energie electrica si a consumului de gaze naturale dupa aplicarea masurilor de reabilitare in cladiri in Municipiul Tg Mures (2022)
Energia Regenerabila in Tg Mures
Energia solara
Conform harţii potenţialului solar al României, Municipiul Tg.Mureş se încadrează în arealul al 3-lea dispunând de mai puţin de 1300 MJ / m, dar suficient pentru a lua în considerare potenţialul solar în vederea utilizării energiei solar termale şi solar fotovoltaice produsă din surse regenerabile. Vom considera in toate cele 3 scenarii folosirea energiei fotovoltaice si a celei termosolare.
Energia eoliana
Conform hărţii potenţialului eolian al României se observa că municipiului Tg.Mureş deţine posibilităţi de exploatare a potenţialului eolian minime datorita vitezei medii reduse a vântului, şi a climatului de adăpost. Nu vom lua in considerare folosirea energiei eoliene
Biomasa
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane..
Valorificarea energetică a biomasei se poate realiza prin:
• Arderea directă cu generare de energie termică.
• Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă. Nu vom considera in nici unul din cele 3 scenarii folosirea biomasei pentru necesarul de energie in sectorul rezidential.
Hidroenergie
Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este cuprins între Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul Câmpiei Tisei. Suprafaţa bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă inventariate, din cadrul bazinului hidrografic Mureş, totalizează
15.340 km2, iar lungimea corespunzătoare este de 3.050 km. Pantele cursurilor de apă
variază mult de la sub 10 m/km la peste 100 m/km. Dintr-un număr de 306 sectoare inventariate, 39 sectoare au p > 150 kW/km, potenţialul specific variind de la 15 kW/km la 628 kW/km. Potenţialul teoretic liniar al sectoarelor de râu studiate totalizează
300.994 kW, având un potenţial specific mediu p = 74,6 kW/km.
Existând deja o experienţă din anii trecuţi prin exploatarea unei microhidrocentrale se va studia posibilitatea redobândirii acesteia în patrimoniul oraşului şi retehnologizarea acesteia . Totodată pe cursul râului Mureş se mai pot amenaja microhidrocentrale cu ajutorul Turbinei lui Arhimede în condiţii de eficienţă şi economicitate ridicată. Nu vom considera in nici unul din cele 3 scenarii folosirea biomasei pentru necesarul de energie in sectorul rezidential.
Geotermal
Municipiul Tg.Mureş nu beneficiază de această resursă în cantităţi apreciabile
Vom realiza 3 scenarii în ceea ce privește acțiunile care trebuie să fie realizate de către Municipalitatea Targu Mures si vom compara rezultatele analizei astfel incat sa identificam calea care trebuie sa fie abordata de Municipalitate, astfel incat locuitorii orasului sa aiba siguranta incalzirii si suportabilitatea costurilor cu energia:
- Scenariul 1
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu echilibrarea surplusului de energie electrica in baterii si acoperirea partiala a necesarului de energie electrica a consumatorilor casnici in limita productiei. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu asigurarea surplusului de energie in lunile reci cu energie electrica. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- convertirea partiala a mobilitatii urbane pe masini electrice atat la nivelul transportului urban cat si a celui privat.
- reabilitarea termoenergetica a imobilelor la nivelul clasei energetice A, realizta de catre Primaria Targu Mures si recuperarea costurilor din impozite.
Se vor analiza doua variante:
- investitiile vor fi dimensionate si analizate la nivel de imobil
- dezvoltarea unei comunitati urbane si investitiile vor fi dimensionate la nivelul de ZONE de Consum
- Scenariul 2
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu echilibrarea surplusului de energie electrica in baterii si acoperirea partiala a necesarului de energie electrica a consumatorilor casnici in limita productiei. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu asigurarea surplusului de energie in lunile reci cu energie electrica. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al orasului si inlocuirea cu energie electrica pentru incalzire, apa calda menajera (ACM) si preparare hrana.
- convertirea masiva a mobilitatii urbane pe masini electrice, atat la nivelul transportului urban cat si a celui privat.
- reabilitarea termoenergetica a imobilelor la nivelul clasei energetice A, realizta de catre Primaria Targu Mures si recuperarea costurilor din impozite.
Se vor analiza doua variante:
- investitiile vor fi dimensionate si analizate la nivel de imobil
- dezvoltarea unei comunitati urbane si investitiile vor fi dimensionate la nivelul de ZONE de Consum
- Scenariul 3
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu echilibrarea surplusului de energie electrica in baterii si acoperirea partiala a necesarului de energie electrica a consumatorilor casnici in limita productiei. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperisurile publice si private din Municipiul Targu Mures, cu asigurarea surplusului de energie in lunile reci cu energie electrica. Investitia urmeaza sa fie sustinuta de Primaria Targu Mures si recuperata din impozite.
- eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al orasului si inlocuirea cu energie termica prin reconstruirea partiala a sistemului de termoficare, in folosirea pompelor de caldura in zonele marginale ale imobilelor unifamiliare si folosirea energie electrice pentru noile zone de consum pentru incalzire.
- asigurarea energiei termice pentru clienti si a unei energii electrice ieftine pentru locuitori cu ajutorul unor SMR
- convertirea masiva a mobilitatii urbane pe masini electrice, atat la nivelul transportului urban cat si a celui privat.
- reabilitarea termoenergetica a imobilelor la nivelul clasei energetice A, realizta de catre Primaria Targu Mures si recuperarea costurilor din impozite.
Se vor analiza doua variante:
- investitiile vor fi dimensionate si analizate la nivel de imobil
- dezvoltarea unei comunitati urbane si investitiile vor fi dimensionate la nivelul de ZONE de Consum
Scenariul 1 Pastrarea incalzirii cu gaze doar pentru incalzire, preparare ACM, hrana si energie electrica cu energie solara
Am considerat costul necesar pentru amplasarea de panorui fotovoltaice pe fiecare acoperis / spatiu rezidential disponibil in orasul Tg Mures cu acumulare a energiei electrice in baterii si invertoare ca fiind 2800 euro/kW ceea ce inseamna un effort investitional la nivelul orasului Tg Mures de 184.3 mil euro (3.106 euro/imobil), daca fiecare gospodarie ar aborda individual aceasta solutie (panou, baterii, invertor), de 118,46 mil euro (1.997,1 euro/imobil) daca nu s-ar face stocare si 92,15 mil euro (1.553,1 euro/imobil) daca se organizeaza o comunitate energetica de produce-consum de energie.
Fig 22. Previziuni privind evolutia consumului de gaze cu sau fara aplicarea de masuri de crestere a eficientei energetice in folosirea energiei electrice in Municipiul Tg Mures (2022)
S a considerat 1% cresterea consumului in cazul scenariului fara aplicare de masuri si 1% scadere de consum pe energie electrica
Fig 23. Prognoza de productie si consum de energie electrica in sectorul residential in Municipiul Tg Mures
Am considerat costul necesar pentru amplasarea de panorui termosolare pe fiecare acoperis / spatiu rezidential disponibil in orasul Tg Mures cu acumularea ACM ca fiind 2500 euro/casa individuala ceea ce inseamna un effort investitional la nivelul orasului Tg Mures de 39,96 mil euro (673 euro/imobil) si de cca. 37,01 mil euro (624 euro/imobil) daca se organizeaza o comunitate energetica de produce-consum de energie
Conversia sistemelor de preparare hrana de pe gaze pe sisteme electrice este de cca 300 euro/imobil.
Astfel, costul conversiei scenariul 1 este de 4.079 euro/imobil pana la comunitate energetica de 2477 euro/imobil. Daca adaugam costurile de reabilitare care in medie ar fi de cca 3000 euro/imobil am ajunge la cca 5.731 – 7.416 euro/imobil. Efortul inbestitional la nivelul orasului ar fi de 340 – 440 mil euro doar costurile investitionale. La acestea trebuie asumate costuri operationale de cel putin 10% din cele investitionale.
Fig 24. Costurile investitionale care urmeaza sa fie realizate de municipalitate pentru modernizarea anvelopei, retelei de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Fig 25 Impozit suplimentar de achitat anual in medie de catre fiecare gospodariepentru modernizarea retelelor de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Transformarea energetica inteligenta a unui oras nu se poate baza doar pe initiativele oamenilor, ea trebuie asumata si realizata in principal de Primarie prin asumarea rolului acesteia de Producator de Energie in principal si de Reglementator si Factor motivator pe de alta parte.
Astfel, transformarea inteligenta energetica orasului pentru a raspunde cerintelor din Scenariul 1 ar fi necesari 240 mil euro, etapizati in 25 de ani, pe care Primaria sa i investeasca si sa i recupereze etapizat prin majorarea de taxe si impozite de la locuitorii din oras.
Fig 26. Costul mediu estimat cu gazele naturale per locuinta pentru situatia pastrarii situatiei existente si in situatia in care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Costul mediu estimat cu gazele naturale per locuinta pentru situatia pastrarii situatiei existente si in situatia in care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures nu va prezenta in primii ani o schimbare radicala. Aceasta deoarece investitiile prevazute in scenariul 1 pe gaze au o pondere mica in balanta totala a consumului de gaze (ACM + preparare hrana cca 15%), dar si a faptului ca se preconizeaza o crestere a pretului cu gazele la consumatorul final dupa anul 2028, odata cu taxarea CO2 emis de arderea metanului, de costurile privind acoperirea emisiilor de metan etc.
Totodata aplicarea masurilor de modernizare a cladirilor isi vor arata efectul asupra impozitului mediu dupa anul 2035.
Costul mediu cu gazele naturale in imobilele din orasul Tg Mures urmeaza sa scada cu cca 27% in urmatorii 25 de ani, odata cu aplicarea masurilor de eficienta energetica a cladirilor, chiar in conditiile cresterii preturilor, a taxelor si a altor costuri cu gazele. In situatia in care nu s-ar efectua nici o actiune costurile medii cu gazele naturale per gospodarie s-ar dubla. Practic, in medie, in anul 2050, conform prognozelor pretul mediu per gospodarie in situatia aplicarii masurilor din scenariul 1 ar fi de doua ori mai mic decat in situatia in care nu s-ar face nimic.
Fig 27. Costul mediu estimat cu energia electrica per locuinta pentru situatia pastrarii situatiei existente si in situatia in care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Costul mediu cu energia electrica in imobilele din orasul Tg Mures urmeaza sa scada de 3 ori in urmatorii 25 de ani, odata cu aplicarea masurilor de eficienta energetica a cladirilor, chiar in conditiile cresterii preturilor, a taxelor si a altor costuri cu energia electrica sau transportul acesteia. In situatia in care nu s-ar efectua nici o actiune costurile medii cu enetrgia electrica per gospodarie ar creste cu 80%. Practic, in medie, in anul 2050, conform prognozelor pretul mediu per gospodarie in situatia aplicarii masurilor din scenariul 1 ar fi de 7 ori mai mic decat in situatia in care nu s-ar face nimic.
Este adevarat ca o mare parte a energiei electrice s-ar produce in regie proprie si aceasta investitie se va revedea in impozit, costurile cu energia electrica si gazele naturale ar fi mult mai mici.
Fig 28. Costul mediu estimat cu energia electrica si gazele naturale per locuinta pentru situatia pastrarii situatiei existente si in situatia in care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Daca analizam comparativ cum vor evolua costurile cu energia per gospodarie (mobilitate, gaze si energie electrica) se poate desprinde ca aceste costuri chiar daca vor creste in viitor, in special datorita costurilor cu combustibilul lichid. Cresterea estimata in conditiile aplicarii masurilor din Scenariul 1 este de 32,5%, dar acesta ar fi cu 62,5% mai mic decat un situatia in care nu s-ar face nimic in orasul Tg Mures.
Fig 29. Impozitele suplimentare care trebuie achitate catre primarie pentru a sustine investitiile prin care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Au fost luate in considerare doua variante ale realizarii investitiilor de catre Primaria Tg Mures, una care ea in considerare realizarea individuala a investitiilor pentru fircare imobil – si una in care se creaza comunitati energetice. In cea de a doua situatie se poate observa o optimizare a investitiei, care ar aduce o scadere a impozitelor cu 30%. Desi a doua situatie este cea mai buna, aceasta se poate lovi de refuzul cetatenilor de a crea o comunitate.
Fig 30. Costuri suplimentare / Economii suplimentare care trebuie achitate catre furnizori si primarie sub forma de impozite pentru a sustine investitiile prin care se va moderniza anvelopa, retelele de energie, montarea de panouri termosolare si fotovoltaice, in Municipiul Tg Mures
Costurile suplimentare pe care le vor achita suplimentar per gospodarie urmare a evolutiei preturilor, taxelor si a necesitatii recuperarii investitiilor primariei in dezvoltare unei comunitati energetice.
Scenariul 2 Trecerea la incalzire electrica
Un scenariu foarte mult vehiculat este cel privind convertirea integrala pe energie a utilitatilor unei comunitati (exceptand alimentarea cu apa si canalizare). Am abordat aces scenariu si in cazul orasului Targu Mures, cu dorinta de a convertii toate activitatile cde incalzire, conditionare, ACM, preparare hrana etc., sa functioneze exclusiv pe electric.
Fig 31. Cresterea consumului de energie electrica in orasul Targu Mures fara a trece incalzirea pe electric
Se poate abserva ca chiar si in lipsa oricarei schimbari in actuala configuratie a formelor de energie primara, consumul de energie electrica va creste cu cca. 39%, urmare a cresterii nivelului de confort, a utilizarii tot mai multe echipamente electrice. Convertirea sistemelor de incalzire si a suplimentului de energie pentru ACM (mare parte din aceasta preconizand ca se va realiza cu panouri termosolare) ar aduce o crestere al necesarului de energie in sectorul rezidential de 162%.
Fig 32. Cresterea consumului de energie electrica in orasul Targu Mures fara a trece incalzirea pe electric si energia electrica consumata de prepararea hranei si a ACM
Fig 33. Cresterea consumului de energie electrica in orasul Targu Mures odata cu trecerea incalzirii de pe gaze pe energie electrica, alaturi de conversia prepararii hranei si a ACM suplimentar pe electric
Trecerea treptata de pe incalzirea pe gaze pe incalzirea pe energie electrica se poate face doar dupa regandirea sistemelor de distributie energie electrica si a evaluarii/dezvoltarii acestor sisteme de distributie energie electrica (nu am analizat modul in care aceasta capacitate poate sa fie satisfacuta si disponibilitatea surselor de energie electrica).
Trecerea si mobilitatii de pe combustibilii clasici pe electric va reprezenta necesitate unui important aport de energie in orasul Tg Mures si o dezvoltare a retelei care sa tina seama de acete necesitati. Analizand evolutia parcului auto din orasul Tg Mures, se observă că parcul auto din județul Mureș anual crește cu 10.000-15.000 de noi autovehicule înmatriculate (creșterea procentuală din ultimii 5 ani fiind de 32,49%), iar dimensiunea străzilor și numărul locurilor de parcare rămâne același. O particularitate a județului: această progresie e constantă de peste 10 ani.
Fig 34. Cresterea consumului de energie electrica in orasul Targu Mures odata cu trecerea masiniilor pe electric, a trecerii incalzirii de pe gaze pe energie electrica, alaturi de conversia prepararii hranei si a ACM suplimentar pe electric
Conversia totala pe electric a sectorului rezidential din orasul Targu Mures inseamna o crestere a necesarului de energie de 2,4 ori.
Mobilitatea ar reprezenta in situatia convertirii sectorului rezidential pe electric principalul consumator de energie, urmata de energia necesara incalzirii. Toate acestea in conditiile aplicarii metodelor de eficientizare a cladirilor (izolare termica, consum de energie electrica etc.)
Fig 35. Ponderea consumului de energie electrica in orasul Tg Mures in scenariul convertirii totale pe electric
Fig 36. Prognoza consumului de gaze inlocuit de energie electrica in orasul Tg Mures dupa modul de consum (MWh)
Fig 37. Prognoza consumului de energie electrica in orasul Tg Mures si productia de energie in regim de prosumator dupa trecerea pe energie electrica (MWh)
Amplasarea pe toate cladirile rezidentiale a panourilor fotovoltaice a aduce un aport important in timp si astfel s-ar putea obtine oe parte din energia necesara in sectorul rezidential. Practic se estimeaza ca in anul 2050 se poate acoperi din aportul panoruilor fotovoltaice cca 30% din necesarul de energie.
Fig 38. Prognoza impozitelor suplimentare in orasul Tg Mures in cele doua situatii abordarea individuala a instalatiilor si abordarea intr-o Comunitate Energetica (euro/an)
Fig 39. Ponderea costurilor cu impozitele si costurile cu energia in bugetul locuitorilor din Tg Mures cu venituri minime (MWh)
Scenariul 3 Incalzirea cu energie termica, produsa de SMR si marginal cu pompe de caldura si energie electrica
Al treilea scenariu luat in considerare stabileste un mix energetic intre mobilitatea pentru sectorul rezidential dezvoltata treptata in special pe mobilitate electrica, convesia prepararii hranei pe electric, conversia ACM pe sisteme termosolare cu cu suplimentarea pe energie electrica, conversia incalzirii pe energie termica produsa cu SMR, pompe de cladura si electric si autoproducerea de energie electrica solara si prin SMR.
Astfel, acest scenariu se bazeaza pe dezvoltarea:
– unui sistem centralizat pentru cartierele cu blocuri, care sa fie finalizat dupa anul 2030, anul preconizat al inceperii dezvoltarii sistemelor SMR in Romania si constructia treptata de pana la 3 SMR in decurs de 25 de ani pe masura ce se va realiza convertirea incalzirii cu energie termica a incalzirii cu gaze (montarea de SMR in 2033, 2039, 2044).
– pompe de caldura pentru zonele cu case individuale acolo unde densitatea rezidentiala nu recomanda dezvoltarea de sisteme de termoficare
– sistemelor de energie electrica pentru zonele rezidentiale noi care se vor dezvolta dupa anul 2025
Fig 40. Prognoza consumului de energie electrica in orasul Tg Mures dupa modul de consum (MWh)
Prognoza consumului de energie electrica in scenariul 3 arata o crestere a acestuia cu 120%, fata de 241% cresterea cererii de energie electrica previzionata in Scenariul 2 si 23% cresterea cererii de energie electrica previzionata in Scenariul 1.
Fig 41. Ponderea consumului de energie electrica in scenariul 3 in anul 2050
In acest scenariu principalul consum de energie electrica consta in mobilitatea sectorului rezidential, dupa aplicarea masurilor de eficienta energetica in consumul de energie electrica.
In acest scenariu se doreste inlocuirea treptata a gazelor naturale, tinand seama de prevederile legale in materie de combustibili fosili si cresterea treptata a consumului de energie electrica, dar care sa se bazeze pe autoproducere de catre Primarie/Comunitatea Energetica astfel incat sa nu existe congestii in alimentarea cu energie electrica a Municipiului Targu Mutres sau sa nu existe riscuri in continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor din oras.
Fig 42. Prognoza consumului de gaze naturale si energie electrica (inclusiv prin eficientizarea consumului de energie electrica, reducerea pierderilor energetice prin cladirim pentru mobilitate electrica, incalzire electrica, preparare hrana electrica si partial
Fig 43. Consumul de energie pentru incalzire prin inlocuirea treptata a gazelor naturale cu energie termica, pompe de caldura si energie electrica dupa efectuarea reabilitarii tuturor imobilelor din Municipiul Tg Mures
Fig 44. Consumul de energie pentru ACM prin inlocuirea treptata a gazelor naturale cu energie termica, pompe de caldura si energie electrica dupa efectuarea reabilitarii tuturor imobilelor din Municipiul Tg Mures
Daca folosirea energiei electrice pentru incalzire in Scenariul 3 este limitata, deoarece majoritatea incalzirii ar urma sa se dezvolte pe energia termica, in ceea ce priveste ACM aceasta ar urma sa acopere o perioada intermediara de cca 10 ani pana cand ACM va fi realizata tot in sistem centralizat.
In ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica a aparatelor de preparare hrana, in acest scenariu s-a prevazut o trecere accelerata de la gaze la energie electrica, astfel incat in termen de 15 ani sa nu mai se foloseasca gazele la preparare hrana.
Fig 45. Consumul de energie pentru preparare hrana prin inlocuirea treptata a gazelor naturale cu energie electrica in Municipiul Tg Mures prin Politici Energetice Locale Specifice
Inlocuirea masinilor de gatit cu gaze cu masini de gatit electrice este o actiune relativ usoara si care nu aduce mari complicatii tehnice si nici costuri foarte mari. Tocmai de aceea aceasta abordare ar trebuie sa fie dezvoltate prin politici energetice locale specifice.
Relativ usoara este si convertirea la prepararea ACM termosolara si cu cupliment de energie termica pentru perioadele cand aceasta nu este suficienta. Aceasta masura care trebuie etapizata pe o perioada de 25 de ani implica costuri care pot ajunge in medie la cateva sute de euro per locuinta (o instalatie individuala putand atinge nivelul de cca 2000 euro/casa).
Aceste doua schimbari in forma de energie consumata ar trebui sa fie la pachet cu dezvoltarea instalarii de panorui fotovoltaice astfel incat supliemntul de energie electrica necesara sa fie acoperita din energie verde, dar si cu corelarea montajelor intre panoruirle fotovoltaice si cele termosolare.
Fig 46. Consumul de energie electrica pentru iluminat, incalzire, ACM, preparare hrana, Pompe de Caldura, prin inlocuirea treptata a gazelor naturale cu energie electrica, pompe de caldura si energie termica in Municipiul Tg Mures prin Politici Energetice Local
Politicile Energetice Locale de dezvoltare a productiei de energie termica pe pompe de caldura ar trebui de asemenea sa fie corelate cu producerea energiei electrice pe baza solara. Importanta abordarii unor Comunitati Energetice pentru producerea de energie electrica ar permite optimizarea si eficientizarea procesului autoproductie-consum de energie si ar permite in special pentru situatia unde se folosesc pompe de caldura dezvoltarea unor aplicatii care sa foloseasca echipamente cu eficienta ridicata (folosirea motoarelor trifazate, pentru instalatia de captare a energiei din sol versus motoarele monofazate).
Acest scenariu permite acoperirea intr-o proprtie de pana la 85% a necesarului de energie electrica din sectorul rezidentia in perspectiva anului 2050 din energie autoprodusa fotovoltaica. La aceasta daca adaugam energia electrica produsa de catre SMR, se poate identifica o independenta energetica a orasului, ceea ce asigura siguranta si rezilienta ridicata.
Fig 47. Producerea si consumul de energie electrica precum si necesarul de energie electrica suplimentar fata de panourile fotovoltaice in orasul Tg Mures (MWh/an)
Fig 48. Consumul de gaze naturale pentru incalzire, ACM, preparare hrana prin inlocuirea treptata a gazelor naturale cu energie electrica, pompe de caldura si energie termica in Municipiul Tg Mures prin Politici Energetice Locale Specifice (MWh/an)
Fig 49. Productia de energie electrica folosind panouri fotovoltaice (s-a luat in considerare si stoparea inlocuirii panourilor mai vechi de 10 ani si a bateriilor aferente) si amplasarea treptata a 3 SMR cu o putere de 65 MWh pentru a acoperii necesarul de energ
In acest scenariu am luat in considerare uzura sistemelor fotovoltaice (aceasta situatie nu a fost luata in considerare in celelalte scenarii). Acest aspect practic face ca sa existe costuri mai mici cu energia in bugetul familial si necesarul de energie sa fie produs local cu ajutorul SMR-urilor.
Aceasta constructie ofera maximizarea eficientei si a eficacitatii, petrmitand asigurarea trecerii treptate de la epoca gazelor naturale la epoca energiei verzi pentru incalzire, racire, mobilitate etc., in concoirdanta cu evolutia tehnologica si optimul impactului asupra bugetului gospodariilor cu energia electrica.
Practic prin aceasta constructie ne gasim in situatia in care chiar daca in urmatorii 15 ani vom avea costuri mai mari cu energia (un impact mai mare al energiei in bugetul familiei), in perspectiva anului 2050 lucrurile se vor aseza in mod corespunzator, aducand un impact mult mai mic pentru bugetul gospodariilor.
Fig 50. Prognoze impozitele si costruile cu utilitatile medii pentru o gospodarie din Tg Mures (euro/an)
Concluziile analizei energetice a localitatii Targu Mures
Analizand datele din scenariile prezentate anterior desprind mai multe aspecte pe care le vom prezenta in continuare.
Fig 51. Prognoza ponderii consumului de energie intr-o gospodarie din orasul Targu Mures in situatia mentinerii situatiei actuale
Mentinerea actualei situatii a consumului de energie, admitand ca aceste resurse vor fi disponibile si in viitor si nivelul minim al veniturilor isi va mentine tendinta de crestere din ultimii 10 ani, astfel incat acestea sa poate sa fie achitate de cetateni, se poate observa mentinerea tendintelor din ultimii 3 ani, constand in reducerea usoara a consumului de gaze si cresterea consumului de energie electrica.
In scenariul 1 se poate observa ca prin aplicarea masurilor de eficienta energetica la cladiri, dar si la echipementele de gaz si energie electrica se reduce consumul total de mediu de energie in urmatorii 25 de ani cu cca 33% (42% prin reducerea pierderilor energetice a cladirilor si 15% reducerea pierderilor energetice la consumul de energie electrica).
Fig 52. Ponderea consumului mediu de energie in gospodarie din orasul Targu Mures in situatia Scenariului 1
Cresterea gradului de reabilitare a cladirilor la un nivel de 3% din fondul de locuinte, arata reducerea consumului de gaze in perspectiva anului 2050 pe masura ce creste eficienta cladirilor. O alta cauza de scadere a consumului de gaze este legata de faptul pentru prepararea ACM si a hranei se va trece de la gaz la energie electrica pentru preparare hrana si de la gaz la ACM produsa termosolar si suplimentar pe perioada de iarna la folosirea energiei electrice partial produsa si in baza energiei electrice autoprodusa in panouri fotovoltaice.
Trecerea pe energie electrica a prepararii hranei si partial a ACM, determina si cresterea ponderii energiei electrice consumata. Avand in vedere ca in acest scenariul 1 nu se prevad actiuni pe mobilitate, respectiv presupunand ca se va mentine tendinta ascendenta de crestere a consumului de combustibil (asa cum s-a intamplat in ultimii 10 ani in Municipiul Targu Mures), aceasta ar deveni principala forma de energie consumata in anul 2050.
Fig 53. Ponderea consumului mediu de energie in gospodarie din orasul Targu Mures in situatia Scenariului 2
Scenariul 2 care presupune comutarea pe energie atat a mobilitatii cat si a incalzirii, preparare hrana si ACM, si care ar urma sa atinga in anul 2050 exclsuivitatea folosirii energiei electrice, este un scenariu care presupune investitii mari in regandirea retelei de distributie a energiei electrice si a instalatiei de utilizare a energiei electrice. Acest scenariu, are un grad mare de insecuritate determinata de dependenta exclusiva de o singura forma de energie si potentialul de BlackOut local.
De asemenea impactul in bugetul gospodariilor va fi cel mai ridicat din toate cele 3 scenarii analizate.
Scenariul 3, desi este un scenariu complex si provocator permite realizarea unui mix de forme de energie si a unui mix de solutii care ar aduce cea mai sigura constructie si de asemenea ar aduce cele mai mari beneficii in bugetul familiei.
Avantajul acestui scanariu este ca permite autoproducerea unei importante parti din energie, mapeaza solutiile tehnice in mod corespunzator atat printr-o abordare diferentiata intre imobilele de tip bloc si cele de tip casa, cat si prin diferentierea politicilor in cazul cosntructiilor noi si a celor existente.
Fig 54. Ponderea consumului mediu de energie in gospodarie din orasul Targu Mures in situatia Scenariului 3
Fig 55. Prognoza consumului de gaze in orasul Targu Mures in scenariile considerate
In toate scenariile considerate, consumul de gaze naturale in oras este in scadere, aceasta atat pe fondul tendintelor ultimilor ani, cat si ca urmare a depletarii naturale a zacamintelor de gaze din Romania si a necesitatii inlocuirii treptate a acestei forme de energie cu alte forme. Scenariul 1 ar aduce o reducere importanta a consumului de gaze ca urmare a masurilor de eficientizare, si inlocuirii gazelor cu energie electrica pentru preparare hrana si partial ACM.
Scenariul 2, presupune conversia totala a sistemelor energetice din orasul Targu Mures si aduce consumul de gaze pentru sectorul rezidential la 0.
Fig 56. Prognoza consumului de energie electrica in orasul Targu Mures in scenariile considerate
Consumul de energie electrica in toate scenariile este in crestere, atingand maximul in situatia in care s-ar realiza convertirea totala a tuturor formelor de energie folosite intr-o gospodarie in energie electrica.
Insumand cererea prognozata de energie se poate observa ca exceptand cazul mentinerii actualei situatii neschimbate, toate celelalte scenarii presupun o scadere a cererii de energie.
Fig 57. Prognoza consumului total de energie in orasul Targu Mures in scenariile considerate
Fig 58. Energia electrica autoprodusa anual in sectorul rezidential in orasul Targu Mures in scenariile considerate
Fig 59. Ponderea energiei electrice autoproduse in sectorul residential in orasul Targu Mures in scenariile considerate
Ponderea energiei electrice autoproduse in orasul Targu Mures prin panouri fotovoltaice si SMR (Scenariul 3) ar putea atinge in anul 2050 asigurarea integrala a energiei electrice necesare sectorului rezidential. De asemenea in Scenariul 1 s-ar putea atinge autoproducerea a 80% din ncesarul de energie electrica necesara in sectorul rezidential in acest scenariu. Practic cea mai mica pondere a energiei autoproduse s-ar obtine in scenariul 2, dat fiind faptul ca necesarul de energie in aces scenariu ar fi unul foarte mare.
Ponderea gazelor naturale folosite pentru incalzire in toate scenariile este in scadere, maximul scaderii atingandu-se in scenariul trecerii pe energie electrica.
Fig 60. Ponderea gazelor folosite pentru incalzire in sectorul rezidential in orasul Targu Mures in scenariile considerate
In Scenariul 3 se poate observa modul in care se face trecerea treptata de la gaze naturale la alte forme de energie atat pentru incalzire cat si pentri prepararea ACM.
Fig 61. Modul de incalzire al imobilelor in Scenariul 3
Fig 62. Modul de preparare ACM in Scenariul 3
Fig 63. Costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice in scenariile considerate si activitrati individuale
Avand in vedere ca in toate scenariile rolul de autoproducator a energiei electrice si termice, este propus sa fie realizat de catre Primaria Targu Mures cu recuperarea unor investitii din impozite si altele din tarife am determinat care este evolutia acestora in urmatorii 25 de ani si modul in care impacteaza bugetul ceteteanaului
Fig 64. Costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice in scenariile considerate si consumurile energetice
Fig 65. Ponderea costului cu energia in diferite scenarii in venitul minim al unei gospodarii
3. POLITICA ENERGETICĂ LOCALĂ
Misiune şi viziune energetică
În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă constă în elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească evoluţia viitoare a comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică pe termen lung.
– Misiunea municipiului: reflectă rolul autorităţilor locale în contextul energetic local;
– Viziunea municipiului: modalităţile prin care comunitatea locală îşi va îndeplini misiunea asumată;
– Obiectivele municipiului pe termen mediu şi lung necesare pentru punerea în practică a viziunii definite.
Misiunea municipiului este aceea de crestere a eficientei energetice si utilizare a resurselor alternative pe principiul dezvoltarii durabile.
Viziunea municipiului trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să definească acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea consumatorului local de energie, păstrând în permanenţă grija faţă de mediul ambiant
Obiectivele municipiului se referă la:
– realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de performanţă ale serviciilor;
– realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă energetică la cladirile si în instalaţiile aferente acestora de pe cuprinsul Municipiului Tărgu Mureș;
– realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile locale;
– implementarea unui sistem de management si performanta energetica in Municipiul Tărgu Mureș (servicii publice, cetateni si societati comerciale);
– dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare a eficientei energetice si a utilizarii resurselor regenerabile prin metode stimulative sau imperative;
– reglementari locale pentru promovarea eficientei energetice si a utilizarii resurselor regenerabile;
– organizarea permanentă de campanii de informare a cetatenilor.
Pentru strategia energetică locală, propunem adaptarea aceastei viziuni în conformitate cu desenul următor:
Principiile politicii energetice locale pe termen mediu (10 ani)
Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de către autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de crestere a eficientei energetice de către consumatorii din municipiul Tărgu Mureș şi de utilizarea a resurselor regenerabile de energie. Toate acţiunile care se vor întreprinde şi deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui să fie corelate cu obiectivele pe termen lung incluse în acest document.
Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe temen lung, contribuie la creşterea capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub autoritatea Consiliul Local de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piaţă şi către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a municipiului şi de a asigura protecţia corespunzătoare a mediului.
Recomandările şi direcţiile de acţiune cuprinse în acest document constituie un sprijin pentru realizarea obiectivelor politicii energetice a municipiului Tărgu Mureș . Totuşi, în viitor, pentru implementarea proiectelor specifice, este necesară efectuarea de analize suplimentare, de detaliu. Acestea trebuie să ia în considerare printre altele, efectele asupra costurilor energiei, siguranţa alimentării cu energie şi diversificarea surselor de energie care alimenteaza orasul Tărgu Mureș, protejarea stării de sănătate a locuitorilor, efectele asupra mediului şi nu în ultimul rând, capacitatea financiară a administraţiei locale de a le aplica.
Pe parcursul punerii în practică a Planului de acţiuni al Strategiei se poate întâmpla ca o activitate să intre în conflict cu alta. În situaţii de acest fel, trebuie stabilit echilibrul care să nu pună în pericol aplicarea strategiei şi a obiectivelor comunităţii locale. Rezultatele fiecărei etape de implementare a Strategiei, evoluţia situaţiei energetice locale, informaţiile actualizate şi condiţiile noi care ar putea afecta derularea acţiunilor necesare, trebuie centralizate periodic şi analizate de o structură care să aibă această responsabilitate (Serviciul Public de Management energetic şi performanţă energetică). În cazul în care datele iniţiale considerate s-au schimbat sau continuarea unei direcţii strategice stabilită iniţial ar putea pune în pericol realizarea celorlalte obiective, această structură va reacţiona şi va corecta corespunzător elementele necesare pentru continuarea aplicării Strategiei energetice locale.
O altă cerinţă este aceea de a integra Strategia energetică împreună cu celelalte strategii elaborate la nivel local, pentru a realiza o planificare optimă şi pentru a obţine rezultate semnificative. Esenţiale pentru implementarea măsurilor sunt: definirea în mod clar a obiectivelor, ţintelor, acceptarea responsabilităţilor şi procedurilor pentru monitorizarea progresului, strategia de consultare a publicului, periodicitatea revizuirilor şi modalităţile de raportare. De asemenea, este important să se deruleze cu regularitate campanii de informare a publicului, în conformitate cu Strategia de comunicare, elaborată pe baza rezultatelor Analizei Factorilor Interesaţi.
7. PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI TĂRGU MUREȘ
7.1. Municipalitatea – consumator de energie
Funcţia de consumator de energie este tipică pentru autorităţile locale. Ele trebuie să asigure funcţionarea şi consumurile energetice ale clădirilor publice şi ale serviciilor publice (iluminatul public, colectarea şi depozitarea deşeurilor, transportul public, alimentarea cu apă şi canalizarea, furnizarea de energie termică).
Municipalitatea trebuie să găsească cele mai bune soluţii pentru a răspunde necesităţii de a creşte calitatea serviciilor oferite populaţiei, în conformitate cu creşterea standardului de viaţă, simultan cu creşterea eficienţei serviciilor în sensul reducerii costurilor.
Instrumentele aflate la îndemâna administraţiei publice locale în aces demers sunt:
- Planul de Mangement Energetic;
- Bilantul energetic;
- Auditul energetic.
Astfel, după cunoaşterea detaliată a particularităţile de consum de energie ale clădirilor publice şi ale serviciilor publice publice, respectiv ale cladirilor private si activitatilor cu caracter economic, Consiliul Local poate lua deciziile de ajustare a cadrului reglementărilor locale şi de corecţie a strategiilor operatorilor.
De asemenea, este util ca sa se demareze realizarea unor studii prin care sa se faca o analiză a fezabilităţii furnizării de energie electrică si gaze naturale direct consumatorilor de tip servicii publice urbane (iluminat public, transport in comun, serviciul de invatamant, servicii spitalicesti, servicii cultural-sportive, apă şi canalizare, salubrizare) cu condiţia ca aceştia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate. Acest aspect poate avea un impact deosebit asupra reducerii costurilor (atât pentru operator cât şi pentru Primărie). Acţiunea ar fi oportună, cu atât mai mult cu cât pietele de energie electrică si gaze naturale sunt deschise în procent de 100, ceea ce facilitează acest proces.
7.2. Municipalitatea – producător şi distribuitor de energie
Rolul municipalităţii de producător şi furnizor de energie constă în necesitatea de a satisface necesarul de energie al locuitorilor oraşului. În acest sens, responsabilităţile ei se referă la o sferă de activităţi care cuprinde:
– utilizarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie;
– extinderea utilizării surselor regenerabile de energie.
Dacă în cazul primului domeniu, Consiliul Local îşi manifestă autoritatea prin emiterea de decizii locale prin care coordonează activitatea Serviciului de Salubritate, în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie nu s-au realizat paşi importanţi în ultima perioadă de timp. Din acest motiv, apare ca necesară abordarea cu prioritate a acestui obiectiv care poate conduce la beneficii importante pentru comunitatea locală, atât de ordin financiar cât şi din punct de vedere al reducerii impactului asupra mediului.
7.3. Municipalitatea – iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locale
Deciziile strategice ale municipalităţii afectează consumul direct de energie al locuitorilor şi al entităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul orşului. De asemenea, municipalitate este promotor al unor investiţii proprii, prin care poate constitui un exemplu în ceea ce priveşte calitatea proiectelor cât şi calitatea materialelor, echipamentelor şi instalaţiilor folosite pentru execuţia lucrărilor necesare.
Totuşi, principalul rol de reglementator al municipalităţii se manifestă în sfera de activităţi legate de Planul Urbanistic General (PUG-ul). Acest proiect face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţii şi cuprinde analiza, reglementările şi regulamentul local de urbanism pentru teritoriul administrativ al oraşului şi al zonelor adiacente. În acelaşi timp, PUG-ul stabileşte norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, PUZ-urile şi apoi PUD-urile.
De asemenea, municipalitatea are responsabilitatea proiectării şi implementării politicii de transport public urban, a politicii privind reabilitarea termică a clădirilor, politicii de taxe şi impozite locale, traficului urban etc.
De regulă, factorii care contribuie la luarea deciziilor privind politica locală (consilierii locali), nu sunt specialişti în domeniile respective şi nu cunosc reglementările specifice, tehnologiile aferente sau cerinţele şi avantajele legate de respectarea normelor de protecţie a mediului. De aceea, este important ca aceştia, dar şi aparatul de execuţie al autorităţilor publice locale din municipiul Tărgu Mureș să fie permanent informat despre avantajele pe care le aduc soluţiile prietenoase faţă de mediu, astfel încât să poată aprecia fezabilitatea proiectelor care le sunt supuse spre aprobare nu numai în funcţie de costurile de implementare, dar şi în funcţie de beneficiile unor soluţii eficiente din punct de vedere energetic.
7.4. Municipalitatea – factor motivator
Proprietarii de apartamente şi clădiri, companiile comerciale, marii consumatori industriali din oraş, sunt cei care determină modelul comportamentului energetic al oraşului. Asupra lor însă, municipalitatea nu are o cale directă de acţiune şi de influenţă. Totuşi, există modalităţi indirecte prin care toţi aceşti consumatori să poată fi motivaţi în adoptarea unor măsuri care să conducă la creşterea eficienţei consumului de energie.
Principalul instrument aflat la dispoziţia autorităţilor locale este stabilirea tarifelor serviciilor publice locale, însoţite de o politică adecvată de subvenţii prin care anumite categorii de utilizatori pot fi sprijiniţi (din motive sociale) sau motivaţi să folosească aceste servicii, în detrimentul celor furnizate de companii private.
Pe lângă acest instrument „material”, municipalitatea mai dispune şi de altele, de ordin moral, care pot consta în organizarea de campanii de conştientizare, de informare sau de consultare a publicului.
Deşi rolul de factor motivator al municipalităţii este foarte important, manifestarea lui conducând la obţinerea de efecte semnificative cu investiţii minime, acest rol este mai puţin asumat. Un pas inainte in acest domeniu s-ar putea realiza prin crearea Serviciului public de management şi performanţă energetică, entitate dedicată tocmai promovării măsurilor de eficienţă energetică şi de utilizare a resurselor energetice de catre toti consumatorii de energie din municipiul Tărgu Mureș.
De asemenea, autorităţile locale pot încuraja dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică prin diferite programe de finanţare bazate pe: atragerea de fonduri nerambursabile, utilizarea taxelor locale, re-alocarea fondurilor actuale de subvenţii sau de ajutoare sociale pentru încâlzire, parteneriat cu producători de echipamente şi asociaţii de locatari, etc.
8. CADRUL INSTITUŢIONAL ÎN MUNICIPIUL TĂRGU MUREȘ PRIVIND MANAGEMENTUL ENERGETIC
În prezent, responsabilitatea aplicării măsurilor cu caracter energetic decise de Consiliul Local revine Primăriei Municipiului Tărgu Mureș. În cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Tărgu Mureș, sunt organizate un număr de servicii şi birouri cu atribuţii de monitorizare şi control al serviciilor de interes general din municipiu. Totuşi, în această structură nu se regăseşte un departament specializat pentru gestionarea energetică şi creşterea performanţei energetice.
Entitatea care ar trebui să aplice măsurile cu caracter energetic este Serviciul Public de Management şi performanţă energetică.
Principalele atribuţii care ar trebui sa le îndeplinească Serviciul Public de management şi performanţă energetică:
– realizează/achizitioneaza audituri termice şi energetice pentru clădirile existente;
– certifică modelul energetic al clădirilor existente:
- • stabileşte priorităţile pentru reabilitarea termică a clădirilor existente;
- • crează o bază de date de indicatori energetici şi de mediu ca bază a programelor de dezvoltare durabilă.
– conştientizează, educă şi diseminează rezultatele activităţilor sale;
– ia măsuri de implicare a cetăţenior în economia de energie şi în protecţia mediului;
– colaborează cu agenţii din Europa, cu alte organisme ale UE în scopul transferului de competenţă şi bune practici în ceea ce priveşte managementul energetic şi protecţia mediului;
– consiliază accesarea de fonduri internaţionale şi naţionale în domeniu, prin redactare şi implementare de proiecte;
– conştientizează cetăţenii asupra problemelor legate de utilizarea raţională a energiei şi a surselor alternative;
– acordă asistenţa necesară la conceperea şi monitorizarea proiectelor energetice, implicarea în elaborarea proiectelor interne şi externe destinate să atragă fonduri pentru managementul energetic şi realizarea
– realizarea unei bănci de date a indicatorilor de performanţă a serviciilor publice locale, precum şi cu alte informaţii primite de la concesionarii acestora, analize şi sinteze ale datelor primite;
– monitorizarea şi verificarea indicatorilor tehnici şi de servire a consumatorilor prevazuti în Contractele de Concesiune, notificarea părţilor de nerespectarea angajamentelor în conformitate cu prevederile Contractelor de Concesiune în derulare;
– asigurarea transparenţei indicatorilor de performanţă şi a sintezelor efectuate, urmărind realizarea unei bune comunicări publice a acestora;
– avizarea metodelor de măsurare şi de evaluare a calităţii serviciilor (prin indicatori de performanţă energetica) dacă acestea nu au fost descrise în Contractul de Concesiune.
– consiliere în promovarea eficienţei energetice şi utilizarea energiilor alternative;
– consiliere în promovarea proiectelor referitoare la optimizarea traficului rutier;
– consiliere în promovarea proiectelor pentru realizarea unui iluminat stradal modern cu respectarea normelor specifice în domeniu;
– consiliere în promovarea proiectelor privind colectarea şi depozitarea selectivă a deşeurilor menajere, stradale şi industriale;
– consiliere în promovarea proiectelor pentru optimizarea consumurilor de energie în clădirile publice
– consiliere în promovarea tehnologiilor economice şi curate în scopul diminuării poluării locale a mediului (apă, aer, sol, poluare sonoră) în municipiu.
Serviciul Public de Management şi performanţă energetică consiliază autorităţile locale să-şi formuleze strategiile în aceste domenii, asigură informarea publicului, a conştientizării acestuia asupra problemelor curente ale comunităţii, precum şi consultanţă pentru derularea proiectelor de economisire a energiei şi de protejare a mediului înconjurător.
În acest timp, responsabilităţile autorităţilor publice locale, rămân acelea de a stabili noi indicatori tehnici de performanţă sau de a-i modifica pe cei existenţi, în conformitate cu obiectivele concesiunii şi prevederilor detaliate ale Contractele de Concesiune, în contextul mai larg al obligaţiilor legale, de a satisface cerinţele şi necesarul de utilităţi publice ale comunităţii locale, de a contribui la creşterea calităţii vieţii şi de a asigura protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.
9. IMPLICAREA ÎN MĂSURI DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ PENTRU CLĂDIRILE PUBLICE ŞI PRIVATE DIN MUNICIPIUL TĂRGU MUREȘ
Consiliul Local şi Primăria trebuie să se implice activ în identificarea măsurilor cele mai potrivite de eficienţă energetică, a modalităţilor lor de implementare şi a atragerii surselor de finanţare cele mai atractive. Printre măsurile cele mai eficiente legate de activitatea de încălzire urbană se pot enumera:
- impunerea pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, a unui nivel minim de izolare termică a clădirilor existente, care să fie cel puţin cu 30% mai mari decât cele care se găsesc în Normele pentru realizarea clădirilor;
- obligativitatea realizării recepţiei privind izolarea termică a clădirilor de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, care să certifice calitatea izolării termice a clădirilor şi care este un act obligatoriu la recepţia finală a imobilului.
Proiectele de tip a) necesită investiţii mai mari, putând fi realizate numai printr-o implicare directă a autorităţilor locale. Parteneriatele de tip public-privat, mai ales în cazul clădirilor publice, pot reprezenta o soluţie viabilă.
Măsurile prevazute pentru clădirile publice şi private sunt:
– obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei calde în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei calde, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile;
– obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie termică pentru încălzire în cazul clădirilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie termică pentru încălzire, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi Performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile;
– obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie electrică în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 15 ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie electrică, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 15 ani de zile;
– obligativitatea folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 10 ani de zile;
– obligativitatea colectării deşeurilor de biomasă dacă există activităţi industriale care produc astfel de deşeuri într-o pondere semnificativă, împreună cu obligativitatea instalării de echipamente producătoare de energie termică pe bază de biomasă (brichete de lemn, paie, etc.) în locuinţele noi;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi instalează surse de energie termică pe bază de biomasă.
10. PLANUL DE ACŢIUNI
Planul de Acţiuni a fost elaborat în scopul etapizării soluţiilor identificate pentru rezolvarea problemelor energetice prioritare ale municipiului Tărgu Mureș .
Menţionăm faptul că evaluarea costurilor acţiunilor se va face într-o etapă ulterioară de analiză a variantei iniţiale – prezentată în documentul de faţă – a Planului de Acţiuni, de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică pe baza rezultatelor studiilor de oportunitate si de fezabilitate care trebuie sa se intocmeasca.
Responsabilitatea punerii în practică a acestor acţiuni revine instituţiilor nominalizate în Planul de Acţiuni (PA), cum ar fi: Consiliul Local, agenţilor economici aflaţi sub autoritatea administraţiei locale sau altor instituţii şi organisme planificare şi implementare a unor proiecte de modernizare, reabilitare sau a unor proiecte noi către alte instituţii.
De asemenea, Legea precizează faptul că acţiunile incluse în Program, trebuie să se încadreze în următoarele direcţii principale:
- a) realizarea scenariilor pe termen mediu privind cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;
- b) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante;
- c) încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, prin participarea Consiliului Local sau a sectorului privat;
d) elaborarea balanţelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienţă energetică;
e) promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere, transport şi de distribuţie a căldurii la consumatori;
f) dezvoltarea unui Serviciu de management energetic specializat în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică;
g) reducerea impactului negativ asupra mediului.
Programul propriu de eficienţă energetică al municipiului Tărgu Mureș trebuie să aibă la bază măsuri determinate pe baza unor lucrări de audit energetic realizate de specialişti autorizaţi, cu prioritate pentru cladirile publice si serviciile publice.
11. PLANUL DE MONITORIZARE
Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contribuţie deosebit de importantă la atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse în Strategia Energetică a Municipiului Tărgu Mureș. Baza pentru monitorizarea PA şi pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentată de indicatori, care sunt legaţi direct de obiectivele şi ţintele stabilite în procesul de planificare pentru soluţionarea problemelor/aspectelor energetice.
Implementarea corespunzătoare a PA se va face folosind şi contribuţia elementelor ce rezultă din monitorizarea şi evaluarea sa, pe baza cărora PA se va actualiza periodic. Procesul de evaluare şi monitorizare furnizează informaţii curente, sistematice care sprijină procesul de implementare.
Procesul de monitorizare şi evaluare oferă cadrul pentru:
- – compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniţiale;
- – determinarea progresului facut pentru obţinerea rezultatelor scontate;
- – determinarea încadrării în schemele de timp propuse în proiect.
Obiectivele esenţiale ale sistemului de monitorizare sunt acelea de a:
- – verifica implementarea şi revizuirea PA;
- – stabili indicatorii de performanta şi modalitatea de raportare către Consiliul Local a stadiului implementării PA;
- – identifica beneficiarul şi beneficiile acţiunilor realizate;
- – stabili dacă acţiunile au fost realizate şi dacă efectele sunt cele evaluate iniţial.
Toate aceste elemente au rolul de a corecta şi preveni, astfel încât implementarea PA să se facă în condiţii de eficienţă. Datele colectate de la fiecare responsabil cu implementarea, vor fi folosite ca bază a evaluării eficienţei eforturilor de implementare.
În acest mod se va putea aprecia în ce măsură au fost atinse obiectivele fixate, care dintre acţiuni au fost realizate, iar în cazul unor disfuncţionalităţi se poate decide ce intrevenţii sau ce modificări sunt necesare pentru a atinge scopul propus.
Serviciul Public de Management şi performanţă energetică (SMPE), prin echipa desemnată pentru monitorizarea Planului de Acţiuni (PA), va întocmi la termenele prevăzute, pe baza datelor furnizate de responsabilii cu implementarea, rapoarte periodice conţinând evaluarea efectelor acţiunilor realizate.
Ca urmare a rapoartelor întocmite se vor informa constant comunitatea locală autorităţile administraţiei publice asupra progresului realizat în implementarea PA.
Pentru a facilita urmărirea activităţilor de implementare a Strategiei Energetice Locale de către serviciile publice aflate sub autoritatea administraţiei publice locale, a fost întocmit Planul de Monitorizare, având următoarea structură:
- – acţiunea care este subiectul monitorizării;
- – termenul de finalizare a acţiunii;
- – responsabilii pentru implementare;
- – termenul de monitorizare;
- – indicatorul monitorizat;
- – responsabilii pentru monitorizarea acţiunii;
- – structura căreia i se raportează rezultatele monitorizării.
ANEXA 1: Planul de implementare a acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei administraţiei locale în ceea ce priveşte gestiunea energiei
| Obiectiv specific / Acţiune | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare | |
| 1. Municipalitatea – iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locală | ||||
| 1.1. Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii de management energetic şi performanţă energetică | ||||
| 1.1.1. Crearea Serviciului Public de Management şi performanţă energetică şi aprobarea ROF | Consililul Local Tărgu Mureș | 30.03.2025 | Buget local | |
| 1.1.2. Aprobarea Codului de eficienţă energetică şi promovare a resurselor regenerabile în Municipiul Tărgu Mureș | Consililul Local Tărgu Mureș | 30.03.2025 | Buget local | |
| 1.1.3. Implementarea unui Codului de eficienţă energetică şi promovare a resurselor regenerabile în Municipiul Tărgu Mureș | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciului Public de Management şi performanţă energetică | 30.06.2025 | Buget local | |
| 1.1.4. Implementarea unui Sistem de Management Integrat al Calităţii, Mediului, Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (SMI) | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2025 | Buget local | |
| 1.2. Fundamentarea politicii energetice locale | ||||
| 1.2.1. Actualizare PUG | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2025 | Buget local | |
| 1.2.2. Definitivarea regimului de proprietate pentru infrastructura edilitară a municipalităţii şi finalizarea procesului de inventariere | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.03.2025 | Buget local | |
| 1.2.3. Elaborare Program de gestiune integrată a resurselor energetice locale | Serviciul Public de Management şi performanţa energetică | 30.09.2025 | Buget local | |
| 1.2.4. Elaborare Program de Eficienţă Energetică în clădirile publice şi rezidenţiale | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.11.2025 | Buget local | |
| 1.2.5. Elaborare Program de Eficienţă Energetică la nivelul tuturor servicilor de utilitate publică | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local | |
| 1.2.6. Elaborare Program de prevenire a schimbarilor climatice pentru activităţile şi serviciile din Municipiul Mures | Consiliul Local Tărgu Mureș | 30.04.2025 | Buget local | |
| 1.2.7. Elaborare Studiu de trafic de circulaţie urbană cu includerea pistelor ciclabile | Consiliul Local Tărgu Mureș | 30.04.2025 | Buget local | |
| 1.3. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiilor de Dezvoltare şi Modernizare a Serviciilor Publice (SP) locale, corelate cu politiciile energetice, de prevenire a schimbarilor climatice si taxonomie | ||||
| 1.3.1. Master-Plan Apă şi canalizare | Consililul Local Tărgu Mureș | 01.01.2026 | Buget local | |
| 1.3.2 Strategie SP Salubrizare | Consililul Local Tărgu Mureș | 01.01.2026 | Buget local | |
| 1.3.3 Strategie SP Iluminat public | Consililul Local Tărgu Mureș | 01.01.2026 | Buget local | |
| 1.3.4 Strategie SP Transport public local | Consililul Local Tărgu Mureș | 01.01.2026 | Buget local | |
| 1.4. Elaborarea de reglementări fiscale locale care să favorizeze direcţiile de dezvoltare stabilite de strategiile locale în domeniul energetic, de prevenire a schimbarilor climatice si taxonomie | ||||
| 1.4.1. Elaborarea de studii privind accordarea de subventii pentru promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.11.2026 | Buget local, Buget central | |
| 1.4.2. Subvenţii, ajutoare sociale | Consililul Local Tărgu Mureș | permanent | Buget local, Buget central | |
| 1.4.3. Elaborarea de studii privind accordarea facilităţii fiscale pentru promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2026 | Buget local, Buget central | |
| 1.4.4. Facilităţi fiscale | Consililul Local Tărgu Mureș | permanent | Buget local | |
| 1.4.5. Elaborarea de studii privind stabilirea impozitelor, taxelor pentru promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2026 | Buget local, Buget central | |
| 1.4.6. Impozite, taxe, contravenţii | Consililul Local Tărgu Mureș | permanent | Buget local | |
| 1.5. Evaluarea performanţelor operatorilor prin definirea exactă a indicatorilor de calitate a serviciilor prestate în cadrul contractelor de concesiune | ||||
| 1.5.1. Elaborarea indicatorilor de performanţă energetică ai fiecărui serviciu public, a programului de realizare şi a sistemului de penalizări în cazul neîndeplinirii nivelului convenit | Consililul Local Tărgu Mureș | 15.03.2026 | Buget local | |
| 1.5.2. Evaluarea nivelului actual al indicatorilor de performanţă energetică | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.05.2026 | Buget local | |
| 2. Municipalitatea – producător şi distribuitor de energie | ||||
| 2.1. Energie electrică şi termică: Strategia de utilizare a resurselor regenerabile | ||||
| 2.1.1.Identificarea potenţialului existent şi a soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului deutilizare a resurselor energetice regenerabile (RES) | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.07.2025 | Buget central Buget local Surse atrase | |
| 2.1.2. Elaborarea Strategiei de utilizare a RES | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget central Buget local Buget operator Surse atrase | |
| 2.1.3. Aprobarea Strategiei de valorificare a RES | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.10.2025 | Buget local | |
| 2.1.4.Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor de investiţii | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator | |
| 2.1.5. Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru valorificarea potenţialului energetic al RES | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| • Energie geotermică | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator Surse atrase | |
| • Energie solară | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator Surse atrase | |
| • Hidroenergie | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator Surse atrase | |
| • Biomasă | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator Surse atrase | |
| • Alte surse regenerabile | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Surse atrase Buget operator | |
| 2.2. Energie electrică şi termică: Strategia de utilizare a deşeurilor urbane pentru producerea de energie | ||||
| 2.2.1.Identificarea potenţialului existent şi a soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului deutilizare a deşeurilor urbane | Serviciul Public de Salubritate, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.07.2026 | Buget central Buget local Surse atrase | |
| 2.2.2. Elaborarea Strategiei de utilizare a deşeurilor în scop energetic | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2026 | Buget central Buget local Buget operator Surse atrase | |
| 2.2.3. Aprobarea Strategiei de valorificare a deşeurilor urbane | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.10.2026 | Buget local | |
| 2.2.4.Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor de investiţii | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget central Buget operator | |
| 2.2.5. Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru valorificarea potenţialului energetic al deşeurilor | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2027 | Buget local, Surse atrase | |
| 3. Municipalitatea – consumator de energie | ||||
| 3.1. Energie electrică pentru alimentarea cu apă şi canalizare | ||||
| 3.1.1. Efectuarea de bilanturi energetice si realizarea Planului de Management energetic al tuturor societatilor si serviciilor publice | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, | 31.08.2027 | Bugete Operatori | |
| 3.1.2. Prognoza evoluţiei consumului de energie electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.08.2025 | Buget Local | |
| 3.1.3. Contractarea de servicii de Management, performanţă energeticăşi servicii ESCO | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.08.2025 | Buget Local | |
| 3.2. Energie pentru încălzire şi apă caldă la cladirile apartinand Primariei Tărgu Mureș | ||||
| 3.2.1. Efectuarea de Audituri energetice şi Bilanţuri energetice la instalaţiile de producere a energie termice şi apei calde | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.10.2025 | Buget local | |
| 3.2.2. Prognoza evoluţiei consumului de energie termică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.10.2025 | Buget local | |
| 3.2.4. Programul de verificare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de reabilitare termică şi realizare a instalaţiilor care folosesc resurse regenerabile de energie | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2027 | Buget local | |
| 3.2.5. Programul de promovare a instalaţiilor care folosesc resurse regenerabile de energie pentru clădirile aparţinând Primăriei Tărgu Mureș: – studii de soluţie; – studii de fezabilitate; – planul de acţiunii privind promovarea resurselor regenerabile de energie | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2027 | Buget local | |
| 3.2.6. Realizarea de servicii de Management, performanţă energeticăşi servicii ESCO | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.03.2027 | Buget local | |
| 3.3. Combustibil pentru salubrizare | ||||
| 3.3.1. Efectuarea de bilanturi energetice si realizarea Planului de Management energetic al Serviciului public de salurizare | Serviciului public de salurizare, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.11.2027 | Buget Operator | |
| 3.3.2. Prognoza evoluţiei consumului de combustibil, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.11.2027 | Buget Operator | |
| 3.3.3. Contractarea de servicii de Management, performanţă energeticăşi servicii ESCO | Serviciului public de salurizare | 31.01.2027 | Buget Operator | |
| 3.4. Energie electrică pentru iluminat public | ||||
| 3.4.1. Efectuarea de bilanturi energetice si realizarea Planului de Management energetic al Serviciului public de iluminat | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică energetică | 31.12.2025 | Buget Operator | |
| 3.4.2. Prognoza evoluţiei consumului de energie electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 28.02.2025 | Buget operator | |
| 3.4.3. Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de energie | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2027 | Buget local | |
| 3.4.4. Regulamentul de iluminat a reclamelor şi panourilor publicitare folosind sisteme regenerabile de energie | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local | |
| 3.4.5. Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat a semafoarelor şi semnelor de circulaţie cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de energie | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2027 | Buget local | |
| 3.5. Energie si combustibil pentru transport public | ||||
| 3.5.1. Efectuarea de bilanturi energetice si realizarea Planului de Management energetic al activitatilor de transport public | Consililul Local Tărgu Mureș | 30.11.2025 | Buget Operator | |
| 3.5.2. Prognoza evoluţiei consumului de combustibil şi energie electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani | Consililul Local Tărgu Mureș | 30.11.2025 | Buget operator | |
| 3.5.3. Programul de înlocuire a combustibililor clasici cu biocombustibili | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2030 | Buget local | |
| 3.5.4. Programul de dezvoltare a transportului cu troleibuze în Municipiul Tărgu Mureș | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.12.2030 | Buget local | |
| 3.5.5. Contractarea de servicii de Management, performanţă energeticăşi servicii ESCO | SC MEDITUR SA | 28.02.2030 | Buget Operator | |
| 3.6. Eficienţa energetică a imobilelor publice şi rezidenţiale | ||||
| 3.6.1. Inventarierea imobilelor de locuit multietajate şi a celor publice | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.07.2025 | Buget local | |
| 3.6.2. Realizare Program de reabilitare termică a imobilelor (publice şi rezidenţiale) | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.10.2025 | Buget central Buget local Surse atrase | |
| 3.6.3. Fundamentarea şi aprobarea Programelor anuale | Consililul Local Tărgu Mureș, | anual | Buget central Buget local | |
| 3.6.4. Expertizarea energetică şi întocmirea Raportului de expertiză | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | trimestrial | Buget central Buget local | |
| 3.6.5. Realizarea şi aprobarea auditului energetic (studiului de pre-fezabilitate) şi a studiului de fezabilitate | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, | trimestrial | Buget central Buget local | |
| 3.6.6. Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică (faza PT+CS+DE) | Consililul Local Tărgu Mureș, MTCT, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, | trimestrial | Buget central Buget local | |
| 3.6.7. Executarea lucrărilor de reabilitare | Consililul Local Tărgu Mureș, MTCT | trimestrial | Buget central Buget local Asociaţii de proprietari | |
| 3.6.8. Verificarea lucrării executate | Consililul Local Tărgu Mureș, MTCT | trimestrial | Buget central Buget local Asociaţii de proprietari | |
| 4. Municipalitatea – factor motivator | ||||
| 4.1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului in domeniul eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice | ||||
| • elaborare Strategie de comunicare | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local Buget operatori Surse atrase | |
| • aprobare Strategie de comunicare | Consililul Local Tărgu Mureș, | 31.12.2025 | Buget local | |
| • monitorizare implementare Strategie de comunicare | Consililul Local Tărgu Mureș, | semestrial | Buget local | |
| 4.2. Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al conflictelor dintre utilizatori şi operatori | Consililul Local Tărgu Mureș, | permanent | Buget local | |
| • elaborare Program de urmărire şi rezolvare a reclamaţiilor | Consililul Local Tărgu Mureș, | 31.10.2025 | Buget local Surse atrase | |
| • aprobare Program de urmărire şi rezolvare a reclamaţiilor | Consililul Local Tărgu Mureș, | 15.11.2025 | Buget local | |
| • monitorizare implementare Program | Consililul Local Tărgu Mureș, | trimestrial | Buget local | |
| 4.3. Organizarea de campanii de informare a publicului | Consililul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | permanent | Buget local Surse atrase | |
| • elaborare Program de informare | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.03.2025 | Buget local Surse atrase | |
| • aprobare Program de informare | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 15.04.2025 | Buget local | |
| • monitorizare implementare Program | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Trimestrial | Buget local | |
| 4.4. Consultarea utilizatorilor la stabilirea politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice | Consililul Local Tărgu Mureș | semestrial | Buget local, Surse atrase | |
| 4.5. Declaraţia de Politică în domeniul eficienţei energetice şi utilizării resurselor regenerabile de energie în Municipiul Tărgu Mureș | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.03.2025 | ||
| 4.6. Aderarea Municipiului Tărgu Mureș la Asociaţia Oraşe Energie Europene | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.04.2025 | ||
| 4.7. Semnarea de către primăria Municipiului Tărgu Mureș a Convenţiei primarilor europeni | Consililul Local Tărgu Mureș | 31.04.2025 | ||
ANEXA 2: Planul de implementare a acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciilor de captare, tratare, distribuţie şi epurare a apei
| Obiectiv specific | Acţiuni | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare |
| 1. Reducerea consumului specific de energie | – implementarea Planului de Management Energetic al companiei | CL Tg Mures, Companii si Servicii Publice | 31.10.2025 | Fonduri nationale si internationale |
| 2. Creşterea capacităţii manageriale | – elaborarea şi avizarea Planului de Afaceri al companiei | CL Tg Mures, Companii si Servicii Publice | 30.09.2025 | Fonduri nationale si internationale |
ANEXA 3: Planul de implementare a acţiunilor aferente serviciului public de management şi performanţă energetică
| Obiectiv specific | Acţiuni | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare |
| 1. Elaborare Program de gestiune integrată a resurselor energetice locale | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 2. Elaborare Program de Eficienţă Energetică în clădirile publice şi rezidenţiale | Inventarierea imobilelor de locuit multietajate şi a celor publice | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.07.2025 | Buget local, Surse atrase |
| Etape de realizare program de reabilitare termică a imobilelor (publice şi rezidenţiale) | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| Fundamentarea şi aprobarea Programelor anuale | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| Expertizarea energetică şi întocmirea Certificatului energetic | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Trimestrial | Buget local, Surse atrase | |
| Realizarea şi aprobarea auditului energetic (studiului de pre-fezabilitate) şi a studiului de fezabilitate | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Trimestrial | Buget local, Surse atrase | |
| Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică (faza PT+CS+DE) | Trimestrial | Buget local, Surse atrase | ||
| Monitorizarea executării lucrărilor de reabilitare | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Permanent | Buget local, Surse atrase | |
| Verificarea lucrării executate | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Permanent | Buget local, Surse atrase | |
| 3. Implementarea Programului de eficienţă energetică pentru cladirile aparţinând Primăriei Tărgu Mureș | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Surse atrase | ||
| 3.1. Efectuarea de Audituri energetice şi Bilanţuri energetice la clădirile aparţinănd Primăriei Tărgu Mureș | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 3.2. Programul de verificare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de reabilitare termică | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 4. Strategia de utilizare a resurselor regenerabile | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Surse atrase | ||
| 4.1. Identificarea potenţialului existent şi a soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului de utilizare a resurselor energetice regenerabile (RES) | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.07.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 4.2. Elaborarea Strategiei de utilizare a RES | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.09.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 4.3. Aprobarea Strategiei de valorificare a RES | Consiuliul Local Tărgu Mureș | 31.10.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 4.4. Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru valorificarea potenţialului energetic al RES | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 5. Implementarea Programului de folosire a resurselor regenerabile pentru cladirile aparţinând Primăriei Tărgu Mureș | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 2027 | Buget local, Surse atrase | |
| 6. Derularea de servicii de Management, performanţă energetică şi servicii ESCO | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 2027 | ||
| 7. Elaborarea de reglementări fiscale locale care să favorizeze direcţiile de dezvoltare stabilite de strategiile locale în domeniul energetic | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Surse atrase | ||
| 7.1. Elaborarea de studii privind accordarea de subventii pentru promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 30.11.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 7.2. Elaborarea de studii privind accordarea facilităţii fiscale pentru promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 7.3. Elaborarea de studii privind stabilirea impozitelor, taxelor şi subvenţiilor pentru promovarea eficien’ei energetice şi folosirea resurselor regenerabile | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 8. Elaborare Program de Eficienţă Energetică la nivelul servicilor de utilitate publică | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Buget operator, Surse atrase | |
| 9. Evaluarea performanţelor operatorilor prin definirea exactă a indicatorilor de calitate a serviciilor prestate în cadrul contractelor de concesiune | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Buget operator, Surse atrase | ||
| 9.1. Elaborarea indicatorilor de performanţă ai fiecărui serviciu public, a programului de realizare şi a sistemului de penalizări în cazul neîndeplinirii nivelului convenit în contract al indicatorilor | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.03.2025 | Buget local, Buget operator, Surse atrase | |
| 9.2. Evaluarea nivelului actual al indicatorilor | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.05.2025 | Buget local, Buget operator, Surse atrase | |
| 10. Strategia de utilizare a deşeurilor urbane în scop energetic | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Salubritate, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Buget operator, Surse atrase | ||
| 10.1. Identificarea potenţialului existent şi a soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului de utilizare a deseurilor urbane | Serviciul Public de Salubritate, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.07.2025 | Buget local, Buget operator, Surse atrase | |
| 10.2. Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru valorificarea potenţialului energetic al deseurilor urbane | Serviciul Public de Salubritate, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Buget operator, Surse atrase | |
| 11. Strategia de comunicare în domeniul eficienţei energetice | Consiuliul Local Tărgu Mureș, Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | Buget local, Surse atrase | ||
| 11.1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului în domeniul eficienţei energetice şi a utilizării resurselor energetice | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | 31.12.2025 | Buget local, Surse atrase | |
| 11.2. Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al conflictelor dintre utilizatori şi operatori | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | permanent | Buget local, Surse atrase | |
| 11.3. Organizarea de campanii de informare a publicului | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | permanent | Buget local, Surse atrase | |
| 11.4. Consultarea utilizatorilor la stabilirea politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice | Serviciul Public de Management şi performanţă energetică | permanent | Buget local, Surse atrase |
ANEXA 4: Planul de implementare a acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de salubrizare
| Obiectiv specific | Acţiune | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare |
| 1. Reducerea consumului specific de energie | – implementarea Planului de Management Energetic al Serviciului Public de Salubritate | CL Tg Mures, Serviciul Public de Salubritate | 31.10.2025 | Buget operator Surse atrase (credite, granturi) |
| 2. Creşterea capacităţii manageriale | – elaborarea şi avizarea Planului de Afaceri al companiei | Serviciul Public de Salubritate | 31.12.2025 | Buget operator Surse atrase (credite, granturi) |
| 3.Recuperarea potenţialului energetic util din deşeuri | – elaborarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de salubrizare | CL Tg Mures Serviciul Public de Salubritate | 01.00.2025 | Buget operator, Surse atrase |
| – aprobarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de salubrizare | CL Tg Mures | 31.03.2025 | Bugetul local | |
| – implementarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de salubrizare | CL Tg Mures Serviciul Public de Salubritate | 2027 | Buget operator Surse atrase (credite, granturi) |
ANEXA 5: Planul de implementare a acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de iluminat public
| Obiectiv specific | Acţiuni | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare |
| 1. Reducerea consumului specific de energie electrică | – elaborarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de iluminat public | CL Tg Mures | 30.09.2025 | Bugetul local |
| – aprobarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de iluminat public | CL Tg Mures | 31.12.2025 | Bugetul local | |
| – implementarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de iluminat public 2026 – 2018 | CL Tg Mures | 31.12.2025 | Bugetul local Surse atrase (credite, granturi) | |
| – implementarea Planului de Management Energetic al Serviciului Public de Salubritate | CL Tg Mures, | 31.05.2025 | Bugetul local Surse atrase (credite, granturi) | |
| 2. Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de energie | Elaborarea, aprobarea si implementarea Programului Iluminatul ecologic | CL Tg Mures | 31.12.2027 | Bugetul local Surse atrase (credite, granturi) |
| 3. Regulamentul de iluminat a reclamelor şi panourilor publicitare folosind sisteme regenerabile de energie | Elaborarea si aprobarea Regulamentului de iluminat a reclamelor şi panourilor publicitare folosind sisteme regenerabile de energie | CL Tg Mures | 31.12.2025 | Bugetul local |
| 4. Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat a semafoarelor şi semnelor de circulaţie cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de energie | Elaborarea, aprobarea si implementarea Programului Semaforul verde | CL Tg Mures | 31.12.2025 | Bugetul local Surse atrase (credite, granturi) |
ANEXA 6: Planul de implementare a acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de transport public
| Obiectiv specific | Acţiuni | Responsabili | Termen de realizare | Surse de finanţare |
| 1. Strategia de dezvoltare şi modernizare a serviciului de transport public | – elaborarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de transport public | CL Tg Mures, Activitatile de servicii publice | 01.10.2025 | Buget operator Buget local |
| – aprobarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de transport public | CL Tg Mures | 31.12.2025 | Bugetul local | |
| – implementarea Strategiei de dezvoltare şi modernizare a serviciului de transport public | CL Tg Mures | 2025 – 2027 | Bugetul local Buget operator Surse atrase (credite, granturi) | |
| 2. Efectuarea de bilanţuri energetice în vederea reducerii consumului specific de energie electrică şi combustibil | CL Tg Mures ACTIVITATI DE TRANSPORT PUBLIC | 30.11.2025 | Buget operator Buget local | |
| 3. Realizarea unui studiu de trafic şi propuneri de îmbunătăţire a acestuia în Municipiul Tărgu Mureș | CL Tg Mures | 31.12.2026 | Buget local | |
| 4. Reînoirea parcului de autobuze cu motoare performante şi folosirea biocombustibililor | CL Tg Mures ACTIVITATI DE TRANSPORT PUBLIC | 2030 | Buget operator Buget local | |
| 5. Dezvoltarea reţelei electrice pentru transport în comun în în Municipiul Tărgu Mureș | CL Tg Mures ACTIVITATI DE TRANSPORT PUBLIC | 2030 | Buget operator Buget local | |
| 6. Creşterea capacităţii manageriale | – elaborarea şi avizarea Planului de Afaceri | SC MEDITUR SA | 31.12.2025 | Buget operator |
Anexa 7: Planul de management energetic al unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Tărgu Mureș
| Nr | Actiunea | Responsabilitate de ducere la indeplinire | Termen de realizare | Rezultat aşteptat | |
| Angajarea responsabilităţii energetice şi în gestiunea energetică | |||||
| 1.1 | Numirea unui responsabil energetic la nivelul fiecarei şcoli | Directorul scoli | 01.04.2025 | Concentrarea actiunilor cu caracter energetic la un sigur responsabil | |
| 1.2. | Angajarea managerului energetic[1] | Directorul scoli | 01.05.2025 | Profesionalizarea activitatii energetice desfasurate in unitatile de invatamant din Municipiul Tg Mures | |
| Planurile de management energetic al şcolilor | |||||
| 2.1 | Intocmirea Planului de Management Energetic la nivelul fiecărei unităţi şcolare [2] | Managerul energetic | 01.09.2025 | Stabilirea actiunilor care trebuie intreprinse in vederea eficientizarii consumului de energie si atingerii parametrilor ambientali corespunzatori | |
| Informarea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în şcoli şi cursuri de pregătire a cadrelor didactice | |||||
| 3.1 | Realizarea cursurilor de management energetic pentru responsabilii energetici | Managerul energetic | 01.10.2025 | Dobandirea cunostiintelor necesare schimbarii comportamentelor si atitudinilor | |
| 3.2 | Realizarea cursurilor de management energetic pentru cadrele didactice | Managerul energetic | 01.11.2025 | Dobandirea cunostiintelor necesare schimbarii comportamentelor si atitudinilor | |
| 3.3 | Realizarea cursurilor de management energetic pentru elevi, parinti | Managerul energetic | 01.12.2025 | Dobandirea cunostiintelor necesare schimbarii comportamentelor si atitudinilor | |
| Monitorizarea si analiza consumului de energie | |||||
| 4.1 | Realizarea unui sistem informatic de gestiune a energiei | Serviciul public de invatamant | 01.05.2026 | Standardizarea gestionarii informatiei privind eficienta energetica si constituirea bazei de date necesare analizei energetice si optimizarii consumului de energie | |
| 4.2 | Efectuarea de analize si studii privind calitatea parametrilor ambientali din scoli | Responsabil energetic | 31.10.2026 | Monitorizarea continua a parametrilor ambientali si stabilirea calitatii mediului in scoli | |
| 4.3 | Evaluarea impactului preţului energiei asupra unitatilor scolare din municipiul Tărgu Mureș | Responsabil energetic | 31.11.2026 | Analiza plasarii energetice a unitatilor de invatamant in viitoarea structura de preturi care se configureaza pentru gazele naturale in urmatorii ani | |
| 4.4 | Efectuarea de analize şi studii privind potenţialul de resurse regenerabile şi potenţialul folosirii acesteia în şcoli | Responsabil energetic | 31.10.2026 | Determinarea potentialului de surse regenerabile car pot fi folosite in fiecare unitate scolara | |
| Expertizarea energetică | |||||
| 5.1 | Expertizarea energetică a anvelopei a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Determinarea caracteristicilor anvelopei cladirilor si a coeficientului de pierdere de energie prin aceasta | |
| 5.2 | Expertizarea energetică a instalaţiei de încălzire a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Determinarea caracteristicilor instalatiei de incalzire si a randamentelor instalatiilor | |
| 5.3 | Expertizarea energetică a instalaţiei de preparare apa calda in unităţile de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Determinarea caracteristicilor instalatiei de preparare apa calda si a randamentelor instalatiilor | |
| 5.4 | Expertizarea energetică a instalaţiei de condiţionare/ventilare a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Determinarea caracteristicilor instalatiei de conditionare / ventilare si a randamentelor instalatiilor | |
| 5.5 | Expertizarea energetică a instalaţiei de iluminat a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Determinarea caracteristicilor instalatiei de iluminat si a randamentelor instalatiilor | |
| Auditarea energetică | |||||
| 6.1 | Auditarea energetică a anvelopei unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Masurile de reabilitare a anvelopei | |
| 6.2 | Auditarea energetică a instalaţiei de încălzire a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Masurile de reabilitare a instalatiei de incalzire | |
| 6.3 | Auditarea energetică a instalaţiei de preparare apa calda in unităţile de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Masurile de reabilitare a instalatiei de preparare apa calda | |
| 6.4 | Auditarea energetică a instalaţiei de condiţionare/ventilare a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Masurile de reabilitare a instalatiei de conditionare/ventilare | |
| 6.5 | Auditarea energetică a instalaţiei de iluminat a unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2025 | Masurile de reabilitare a instalatiei de iluminat | |
| Certificarea energetică | |||||
| 7.1 | Certificarea energetică a unităţilor de învăţământ | Managerul energetic | 31.12.2025 | Stabilirea gradului de performanta al fiecarei unitati de invatamant | |
| Stimularea eficienţei energetice inter şi intraşcolare. Diseminarea informatiei | |||||
| 8.1 | Studii de soluţie privind realizarea unui studiu pilot privind implementarea cogenerarii la unităţile de învăţământ | Managerul energetic | 31.12.2026 | Promovarea sistemelor moderne de cogenerare cu randamente ridicate si cu avantaje semnificative asupra reducerii costurilor cu energia | |
| 8.2 | Seminariile de economisire a energiei cu copii, părinţi şi cadre didactice | Managerul energetic | Anual | Cresterea constientizarii si motivarea populatiei prin educatie; Imbunatatirea eficientei energetice in cladirile publice; | |
| 8.3 | Informarea elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, realizată prin: puncte de informaţii pe probleme de energiediseminare regulată a problemelor energetice ore de diregenţieconsilii consultative cu părinţii şi celelalte cadre didacticeinformări referitoare la proiecte demonstrative şi acţiuni de succes pentru elevi, cadre didactice şi părinţi | Responsabilul energetic ” Managerul energetic Directorul scoli ” Managerul energetic | Anual[3] Anual4 Anual4 Anual4 Anual4 | ||
| 8.4 | Lansarea unor Granturi Energetice de catre primarie pentru unitatile de invatamant din Tg Mures din surse ale primarie pentru a stimula concurenta in economia de energie | Serviciul public de invatamant | Anual4 | Dezvoltarea capacitatii de accesare a Granturilor, instruind cadrele didactice pentru realizare unor astfel de proiecte | |
| 8.5 | Concursuri inter-şcoli privind metodele de economie a energiei | Serviciul public de invatamant | Anual4 | Concurenta intre scoli pentru reducerea consumului de energie cu premierea celor mai eficiente scoli cu premii banesti care pot fi folositi in intersul scoli | |
| 8.6 | Clubul energetic al unitatilor energetice | Serviciul public de invatamant | Anual4 | Intalnirii periodice intre responsabilii energetici, cadrele didactice etc. cu scopul de a creste eficienta energetica | |
| Analiza fezabilităţii acţiunilor, realizarea investiţiilor si urmarirea realizarii acestora | |||||
| 9.1 | Studii de fezabilitate | Directorul scoli | 31.05.2026 | Realizarea de studii de fezabilitate sa stabileasca variantele optime de reabilitare energetica, dar si posibilitatea de accesare a fondurilor | |
| 9.2 | Reabilitarea termica a anvelopei unităţilor de învăţământ | Directorul scoli | 31.12.2027 | Reducerea consumului de energie prind pierderile prin anvelopa si imbunatatirea confortului | |
| 9.3 | Reabilitarea termica a instalatiei de incalzire | Directorul scoli | 31.12.2027 | Optimizarea functionarii instalatiilor de incalzire si reducerea consumului de energie | |
| 9.4 | Reabilitarea termica a instalatiei de preparare apa calda | Directorul scoli | 31.12.2027 | Optimizarea functionarii instalatiilor de preparare apa calda si reducerea consumului de energie | |
| 9.5 | Reabilitarea termica a instalatiei de iluminat | Directorul scoli | 31.12.2027 | Optimizarea functionarii instalatiilor de iluminat si reducerea consumului de energie | |
| 9.6 | Verificarea calitatii reabilitarii energetice prin masuratori specifice | Managerul energetic | 31.12.2027 | Atingerea calitatii cerute pentru lucrarile de reabilitare | |
| Monitorizarea rezultatelor si reformularea anuala a obiectivelor | |||||
| 10.1 | Analiza stadiului aplicarii planului de management energetic la nivelul fiecarei scoli si la nivelul Serviciului public de invatamant | Serviciul public de invatamant, Directorul scoli | Anual | Analiza stadiului aplicarii planului de management energetic si propuneri de adaptare al acestuia pentru asigurarea maximizarii eficientei energetice | |
| 10.2 | Realizarea unui studiu demografic prezent si estimari viitoare privind incarcarea cu elevi pentru fiecare scoala si optimizarea functionarii acestora sub aspectul eficientizarii energetice | Serviciul public de invatamant | 2026 | Stabilirea situatiei prezente si viitoare a incarcarii fiecarei scoli cu copii, a gradului de utilizare a scolilor, a reducerii/cresterii numarului de unitati de invatamant, modificarea programului unitatilor de invatamant pentru cresterea gradului de utilitate | |
ANEXA 8: Planul de monitorizare a implementării acţiunilor aferente serviciilor de captare, tratare, distribuţie şi epurare a apei
| Acţiunea | Termenul de realizare | Responsabili de implementare | Termenul de monitorizare | Indicatorul monitorizat | Responsabili de monitorizare | Cui raportează |
| 1 Reducerea consumului specific de energie electrică 1.1 Master-Plan de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare | ||||||
| – continuarea modernizării reţelei de distribuţie a apei potabile | 2025 | Compania de Apa | trimestrial | -pierderi apă (reducere cf. indicatori stabiliţi prin licenţiere de către ANRSC pentru instalaţiile existente) -consum specific energie electrică (reducere cf. indicatori stabiliţi prin licenţiere de către ANRSC pentru instalaţiile existente) | ||
| – continuarea modernizării capacităţii de epurare a apelor uzate | 2026 | Compania Apa | trimestrial | -cantitate apă epurată (creştere conform indicatori stabiliţi prin licenţiere de către ANRSC pentru instalaţiile existente) -consum specific energie electrică (creştere cu circa 30%, ca urmare a modernizarii staţiei de epurare) | ||
| – extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare | 2026 | Compania Apa | trimestrial | – dezvoltarea capacitatii de canalizare – reducerea consum specific energie electrică | ||
| 2 Creşterea capacităţii manageriale 2.1 Elaborarea şi avizarea Planului de Afaceri (PA) al companiei | ||||||
| – elaborare PA | 31.10.2026 | Compania Apa Tarnavei Mari | 31.12.2025 | Elaborare PA | Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor | Comisia Europeană |
| – avizare PA | 31.10.2025 | Compania Apa Tarnavei Mari | 31.12.2025 | HCJSB aprobare PA | Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor | Comisia Europeană |
| – îmbunătăţirea managementului consumurilor de energie | permanent | Compania Apa Tarnavei Mari | anual, la 01.12. | -consum specific energie electrică (reducere circa 2% / an, după finalizarea investiţiilor) | ||
ANEXA 9: Planul de monitorizare a implementării acţiunilor serviciului public de management şi performanţă energetică
| Acţiunea | Termenul de realizare | Responsabili de implementare | Termenul de monitorizare | Indicatorul monitorizat | Responsabili de monitorizare | Cui raportează |
| 1 Auditarea energetică 1.1 Strategia de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de management şi performanţă energetică | ||||||
| – elaborare | 31.03.2025 | CL Tg Mures | 01.04.2025 | Plan de acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | Primarul Municipiului Tărgu Mureș |
| – efectuarea auditului energetic al cladirilor publice | Anual 31.10 | Serviciul public de management şi performanţă energetică | Anual 31.10 | Eliberarea Certificatelor Energetice | ||
| – elaborarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea termotehnică a imobilelor | Anual 30.06 | Serviciul public de management şi performanţă energetică | Annual 30.06 | Stabilirea direcţiei de dezvoltare şi a soluţiilor tehnice | ||
| – aprobare studiilor de fezabilitate | Anual 30.07 | CL Tărgu Mureș | Annual 01.08 | HCL Tărgu Mureș aprobare document | Serviciul public de management şi performanţă energetică | Primarul Municipiului Tărgu Mureș |
| – implementare | permanent | Serviciul public de management şi performanţă energetică | trimestrial | Conform Plan de Acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | Primarul Municipiului Tărgu Mureș |
ANEXA 10: Planul de monitorizare a implementării acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de salubrizare
| Acţiunea | Termenul de realizare | Responsabili de implementare | Termenul de monitorizare | Indicatorul monitorizat | Responsabili de monitorizare | Cui raportează |
| 1 Recuperarea potenţialului energetic util din deşeuri 1.1 Strategia de dezvoltare şi modernizare a serviciului public de salubrizare şi a gestiunii deşeurilor | ||||||
| – elaborare, cu evaluarea (tehnică, economică, financiară, impact asupra mediului) tuturor oportunităţilor de valorificare energetică a deşeurilor pe plan local şi prioritizarea soluţiilor pe bază de Studii de Fezabilitate | 31.12.2025 | Serviciul Public de Salubrizare | 31.01.2026 | Plan de acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – aprobare | 31.08.2026 | Serviciul Public de Salubrizare | 30.09.2026 | HCLTg Mures aprobare document | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – implementare | permanent | Serviciul Public de Salubrizare | trimestrial | Conform Plan de Acţiuni, Contract Concesiune | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – continuarea programului de colectare selectivă, inclusiv colectarea separată a fracţiei biodegradabilă | 2030 | Serviciul Public de Salubrizare | anual la 01.12 | -rata de selectare (90% până în anul 2030) | ||
| – valorificarea energetică a deşeurilor | permanent | Serviciul Public de Salubrizare | anual, de la 01.12.2026 | -rata de valorificare (50% până în anul 2030) | ||
ANEXA 11: Planul de monitorizare a implementării acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de iluminat public
| Acţiunea | Termenul de realizare | Responsabili de implementare | Termenul de monitorizare | Indicatorul monitorizat | Responsabili de monitorizare | Cui raportează |
| 1 Reducerea consumului specific de energie electrică şi combustibil 1.1 Strategia de modernizare şi extindere a serviciului de iluminat public 2026 – 2018 | ||||||
| – elaborare | 30.09.2025 | CL Tărgu Mureș | 15.10.2025 | Plan de acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – aprobare | 30.11.2025 | CL Tărgu Mureș | 15.12.2025 | HCLTărgu Mureș aprobare document | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – implementare | 31.12.2026 | CL Tărgu Mureș | trimestrial | Conform Plan de Acţiuni, Contract Concesiune | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – continuarea programului de înlocuire a echipamentelor neperformante | 2026 | CL Tărgu Mureș | Anual la 31.01 | – nr. echipamente înlocuite (10% / an) | ||
| – introducerea dispozitivelor de reducere a fluxului luminos pe arterele principale în perioadele cu trafic redus | 2026 | CL Tărgu Mureș | Anual la 31.01 | – consum specific energie electrică (reducere 10% / an) | ||
ANEXA 12: Planul de monitorizare a implementării acţiunilor aferente îmbunătăţirii performanţei energetice a serviciului de transport public
| Acţiunea | Termenul de realizare | Responsabili de implementare | Termenul de monitorizare | Indicatorul monitorizat | Responsabili de monitorizare | Cui raportează |
| 1 Reducerea consumului specific de energie electrică şi combustibil 1.1 Strategia de dezvoltare şi modernizare a serviciului de transport public | ||||||
| – elaborare | 31.10.2025 | CL Tărgu Mureș | permanent | Plan de acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – aprobare | 31.12.2025 | CL Tărgu Mureș | 15.31.2026 | HCLMBv aprobare document | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – implementare | permanent | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | trimestrial | Conform Plan de Acţiuni | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – continuarea procesului de modernizare a parcului de autovehicule | 2030 | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | anual la 01.12. | -consum specific de combustibil (2% / an) -consum specific de energie electrică (2% / an) | ||
| – introducerea biocarburanţilor pentru parcul auto al RATBv | 2030 | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | anual la 01.12. | -consum specific de biocarburanţi (1% / an) | ||
| – menţinerea şi dezvoltarea într-o formă optimă a reţelei de transport electric, cu alimentarea acesteia de către autobuze şi troleibuze | 2030 | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | anual la 01.12. | -consum specific de energie electrică (2% / an) | ||
| 2 Creşterea capacităţii manageriale 2.1 Elaborarea şi avizarea Planului de Afaceri al companiei | ||||||
| – elaborare PA | 30.11.2025 | MEDITUR SA | 15.11.2025 | Elaborare PA | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – avizare PA | 31.12.2025 | CL Tărgu Mureș | 15.01.2026 | HCL Tg Mures aprobare document | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – îmbunătăţirea managementului consumurilor de energie | permanent | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | anual la 01.12. | -consum energie electrică (reducere 1% / an) -consum specific de combustibil (1% / an) | ||
| 2.2 Elaborarea Planului de Mobilitate în Municipiul Tărgu Mureș | ||||||
| – elaborare Plan de Mobilitate | 31.12.2025 | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | 01.01.2026 | Plan de Mobilitate | Serviciul public de management şi performanţă energetică | CL Tărgu Mureș, |
| – îmbunătăţirea managementului consumurilor de energie | permanent | CL Tărgu Mureș MEDITUR SA | anual la 01.12. | -consum specific de combustibil (2% / an) -consum specific de energie electrică (2% / an) | ||
ANEXA 13: Codul de eficienţă energetică şi promovare a resurselor regenerabile în Municipiul Tărgu Mureș pentru imobilele existente şi-sau cele noi
Prezenta regelementare se aplică tuturor imobilelor existente sau în curs de construire, modernizare, reabilitare, indiferent de destinaţia acestora sau regimul de proprietate.
Cap 1. Asigurarea unui nivel minim de eficienţă energetică pentru imobilele noi, şi/sau a celor care urmează a se moderniza/reabilita
Art 1. Documentaţia de eliberare a Autorizaţiei de construcţie pentru construirea unui imobil nou, modernizarea sau reabilitarea unui imobil existent, va conţine obligatoriu un raport de Audit energetic, conform Legii, din care trebuie să rezulte gradul de izolare care îl va avea imobilul care urmează a se construi-moderniza/reabilita.
Art 2. (1) Emiterea Autorizaţiei de construcţie este condiţionată de următoarele limite minime de performanţă din punct de vedere termoenergetic:
- clădirile existente care urmează a fi reabilitate, trebuie să aibă un nivel minim de izolare termică cel puţin la nivelul Normelor privind izolarea imobilelor;
- clădirile existente care urmează a fi modernizate şi extinse, trebuie să aibă un nivel minim de izolare termică cel puţin la nivelul 1,2 x nivelul Normelor privind izolarea imobilelor;
- clădirile noi trebuie să aibă un nivel minim de izolare termică cel puţin la nivelul 1,3 x nivelul Normelor privind izolarea imobilelor pentru clădiriile realizate după anul 1998
(2) Emiterea Autorizaţiei de construcţie este obligatorie şi în cazul imobilelor care doresc să modifice, doar caracteristicile termotehnice ale imobilelor şi instalaţiilor energetice aferente.
(3) Firmele sau persoanele fizice care modifică caracteristicile termotehnice ale imobilelor fără obţinerea unei Autorizaţii de construcţie vor plăti amenzi conform legislaţiei în vigoare.
Art 3. Documentaţia depusă pentru recepţia imobilului v-a conţine obligatoriu un Certificat privind calitatea izolării efectuate eliberat de Serviciul Public de Management şi performanţă energetică şi Certificatul Energetic al clădirii realizat de un Auditor autorizat conform Legii 372/2005.
Cap 2. Măsuri privind promovarea utilizării energiei regenerabile pentru imobilele care urmează a se construi
Art 4. În cazul clădiriilor noi se instituie obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei calde, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile;
Art 5. În cazul clădiriilor noi se instituie obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie termică pentru încălzire în cazul imobilelor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile.
Art 6. În cazul clădiriilor noi se instituie obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie electrică în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 15 ani de zile.
Art 7. În cazul clădiriilor noi se instituie obligativitatea folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 5 ani de zile.
Cap 3. Măsuri privind promovarea utilizării energiei regenerabile pentru imobilele vechi care la care urmează a se realiza extinderii/modernizării
Art 8. Proprietarii imobilelor existente care intenţionează să execute extinderii/modernizării ale acestora au obligaţia să-şi instaleze sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei calde, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile.
Art 9. Proprietarii imobilelor existente care intenţionează să execute extinderii/modernizării ale acestora au obligaţia să-şi instaleze sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie termică pentru încălzire, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi Performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 10 ani de zile.
Art 10. Proprietarii imobilelor existente care intenţionează să execute extinderii/modernizării ale acestora au obligaţia să-şi instaleze sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de energie electrică, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile, Primăria Tărgu Mureș va oferi scutiri de impozite conform Normelor ce vor vi publicate în fiecare an până la 15 ianuarie anul curent.
Cap 5. Dispoziţii finale
Art 11. Prezentul Regulament intră în vigoare începînd în 30 de zile de la adoptarea s-a prin Hotărărea Consiliului Local Tărgu Mureș .
Art 12. Neaplicarea prevederilor Regulamentului atrage după sine plata de penalităţi după cum urmează:
- nerespectarea art 1, 2 si 3 – amenzi de 10.000 lei;
- nerespectarea art 4, 5, 6 si 7 – amenzi de 20.000 lei;
- nerespectarea art 8, 9, 10 si 11 – amenzi de 15.000 lei;
Plata amenziilor nu scuteşte proprietarul de realizarea obligaţiilor stabilite prin prezentul Cod.
ANEXA 14: Schema logică a implementării Strategiei Energetice Locale
[1] Surse anuale
[2] Surse anuale
[3] Incepand cu anul 2009


