ianuarie 19, 2022

Taxonomia UE: Comisia începe consultările cu experți cu privire la actul delegat complementar care acoperă gazele și activitățile nucleare

Comisia Europeană a început ieri, 03.01.2022, consultările cu Grupul de experți ai statelor membre pentru finanțare durabilă și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de act delegat complementar privind Taxonomia UE care acoperă gazele și activitățile nucleare.

Astfel, se aduc argumente pentru a justifica rolul gazelor naturale și a energiei nucleare ca mijloc de a facilita tranziția către un viitor bazat în principal pe surse regenerabile. În cadrul taxonomiei, aceasta ar însemna clasificarea acestor surse de energie în condiții clare (de exemplu, gazele trebuie să provină din surse regenerabile sau să aibă emisii scăzute până în 2035), în special pentru că asigură tranziția către neutralitatea climatică.

Activitățile acoperite de acest act delegat complementar ar accelera eliminarea treptată a surselor care dăunează mediului, cum ar fi cărbunele, și ar conduce către un mix energetic mai ecologic cu emisii reduse de carbon.

Reamintim că în cursul anului trecut a circulat o propunere („non-paper”), pe acest subiect. Așa-numitul „non-paper”, stabilește criterii tehnice detaliate conform cărora gazele se califică drept activități de tranziție în conformitate cu normele UE privind finanțarea durabilă.

Documentul stabilește criterii suplimentare pentru centralele de gaz, însoțite de o clauză de încetare a valabilității la 31 decembrie 2030, pentru punerea în funcțiune a noilor centrale.

Criteriile de emisii de 100gCO2e/kWh sunt aceleași cu propunerile vehiculatela inceputul anului trecut, care au fost respinse de către 10 țări UE pro-gaz, care au amenințat că vor refuza propunerea.

Pentru centralele pe gaz, criteriile de calificare ca „activitate de tranziție” sunt:

  • Emisiile directe sunt mai mici de 340gCO2/kWh și
  • Emisiile anuale sunt mai mici de 700 kgCO2/kW.

Pentru centralele de cogenerare, criteriile de calificare drept „activitate de tranziție” sunt:

  • Emisiile pe durata ciclului de viață sunt mai mici de [250-270] gCO2e per kWh și
  • Economii de energie primară de 10% comparativ cu producția separată de căldură și electricitate.

Participanții la consultări au denunțat aceste criterii ca fiind „radical mai slabe” decât planurile anterioare elaborate de Comisia Europeană.

De reținut că pe 21 decembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat noile Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie. Acestea vor fi adoptate în mod oficial în ianuarie 2022 și se vor aplica proiectelor sau schemelor de ajutor de stat notificabile (proiectele cu valori mai mari decât pargurile prevăzute în Regulamentul de exceptare 651/2014 privind ajutoarele de stat).

Care este impactul acestui nou ghid și ce are în comun cu Taxonomia UE? Ei bine, el prevede că se va acorda o atenție deosebită articolului 3 din Regulamentul privind Taxonomia UE, inclusiv principiului „a nu prejudicia semnificativ mediul „. Întrucât articolul 3 face trimitere la toate criteriile tehnice de evaluare a sustenabilității investițiilor, se poate ușor desprinde ideea că la evaluarea acestor proiecte se va verifica nu numai principiul „a nu prejudicia semnificativ mediul”, reglementat la articolul 17 din același rgulament, ci mai ales demonstrarea contribuției semnificative la unul din cele 6 obiective de mediu (https://ec.europa.eu/sustainable-finance-taxonomy/tool/index_en.htm).

Astfel, chiar daca regulamentele privind fondurile europene fac trimitere în preambul numai la principiul „a nu prejudicia semnificativ mediul”, această cerință va fi verificată la proiectele ale căror valori sunt sub pragurile de notificare și orice depășește acest plafon va fi examinat aplicând întregul set de criterii.

Prin urmare ne putem aștepta ca viitoarele ghiduri ale solicitanților să includă aceste cerințe, iar viitorii beneficiari trebuie să își pregătească studiile de fezabilitate astfel încât să dovedească respectarea acestor noi cerințe.

În ceea ce privește energia nucleară, așa-numitul „non-paper”,  se bazează pe recomandările Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE, care a concluzionat într-un raport din iulie că energia nucleară este sigură și, prin urmare, eligibilă pentru o etichetă verde în conformitate cu Taxonomia UE.

Lucrarea nu propune criterii detaliate de sustenabilitate în această etapă, ci doar împarte activitățile de producție de energie nucleară în patru categorii:

  • Exploatarea centralelor nucleare: producția de energie electrică, inclusiv construcția, punerea în funcțiune, exploatarea și dezafectarea centralelor nucleare.
  • Depozitarea sau eliminarea deșeurilor radioactive sau a combustibilului nuclear uzat.
  • Extracția și prelucrarea uraniului.
  • Reprocesarea combustibilului nuclear uzat.

Platforma privind finanțarea durabilă și Grupul de experți al statelor membre pentru finanțarea durabilă trebuie consultate cu privire la toate actele delegate în temeiul Regulamentului privind Taxonomia UE, având în vedere rolul lor prevăzut de Regulament. Aceștia vor putea să își aducă toate contribuțiile până pe 12 ianuarie. Comisia va analiza contribuțiile acestora și va adopta în mod oficial actul delegat complementar în ianuarie 2022. Acesta va fi apoi trimis colegislatorilor pentru examinare.

Similar primului act delegat privind climă, Parlamentul European și Consiliul (care au delegat Comisiei competența de a adopta acest document) vor avea la dispoziție patru luni pentru a-l examina și, în cazul în care consideră că este necesar, să-și formuleze obiecții.

Surse: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_2, https://www.euractiv.com/section/energy-environment/news/leaked-paper-on-gas-and-nuclears-inclusion-in-eu-green-finance-rules/