octombrie 28, 2021

Preț corect la energia electrică. De la 1 ianuarie, furnizorul face prețul curentului. Cum să nu plătim mai mult decât face

SpotMedia.ro – în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă – vă prezintă ”Preț corect la energie electrică”, un ghid din care puteți afla ce e de făcut în perioada imediat următoare, ca să țineți sub control nivelul facturii de curent.

De astăzi SpotMedia.ro – în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă – vă prezintă ”Preț corect la energie electrică”, un ghid din care puteți afla ce e de făcut în perioada imediat următoare, ca să țineți sub control nivelul facturii de curent.

România își liberalizează piața de energie electrică pentru consumatorii casnici în urma unui angajament pe care și l-a luat în urmă cu mai mulți ani, la nivel european.

Ce înseamnă, de fapt, liberalizare, ce urmează să se schimbe de la 1 ianuarie și cum ne va influența asta pe noi, proprietarii de locuințe?

Ca să înțelegem corect totul, ar trebui să cunoaștem, înainte de toate, modul în care energia electrică ajunge la noi acasă, dar și cum se formează prețul ei.

Drumul energiei electrice, de la producător până la consumatorul casnic

Energia electrică este produsă, prin diverse mijloace. Spre exemplu, termocentralele ard cărbune pentru a o obține. Hidrocentralele folosesc puterea apei, iar turbinele eoliene utilizează puterea vântului. Și așa mai departe.

De la producători, energia pleacă spre noi, consumatorii casnici. Trece printr-un proces de transformare și ajunge apoi într-o rețea de transport, care este administrată de Transelectrica SA.

Trece prin încă un proces de transformare și se varsă în rețelele administrate de distribuitorii de energie. Iar prin aceste rețele, curentul ajunge, în sfarșit, la locuințele noastre.

Drumul energiei electrice de la producător până la consumatorul casnic. Grafic realizat de Alexandru Nistor

Totul costă: de la curentul propriu-zis (numit de specialiști ”energie electrică activă”), până la transport și distribuție.

Doar că noi nu-i dăm bani producătorului, nici transportatorului și nici distribuitorului, ci unei firme care se numește ”furnizor”.

Potrivit președintelui Asociația Energia Inteligentă, furnizorul este, în sectorul energetic, un fel de agenție de voiaj din domeniul turistic. Adică furnizorul face pentru consumatorul casnic tot ce acesta nu vrea, nu poate sau nu știe să facă.

”Toate aceste activități (producția, transport și distribuție) sunt coordonate de furnizori. În România sunt 59 de astfel de furnizori care vând energia electrică pe piața cu amănuntul și 23 care vând angro.

Cu unul dintre cei 59 de furnizori de pe piața cu amănuntul, consumatorul casnic trebuie să încheie un contract.

Iar acel furnizor – în numele consumatorului casnic – va cumpăra energie electrică, va plăti transportul până la intrarea în oraș și apoi va încheia contract și cu distribuitorul. Apoi, va aduce energia electrică de la producători până la consumatorul casnic.

Legea îi permite consumatorului casnic să își contracteze și individual toate aceste operațiuni. Dar ar fi mai dificil și nu neapărat avantajos, din punct de vedere al prețului. Așa că se recurge la furnizor”, a precizat Dumitru Chisaliță.

Iată care, sunt, pe scurt, principalii actori din piața de energie, potrivit centralizării Asociației Energia Inteligentă.

Centralizare realizată de Asociația Energia Inteligentă

Cine hotărăște câți bani îi dăm furnizorului. Cum stau lucrurile acum și ce se schimbă de la 1 ianuarie

Întrebarea este: Cine stabilește cât trebuie să plătim pentru curentul adus de la producător tocmai până la noi acasă?

Ei bine, inițial, până în 2013, furnizorul nu putea să ne perceapă nouă, consumatorilor casnici, orice preț dorea. Putea să ne ia doar suma pe bani pe care îi permitea Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să ne-o încaseze.

Pe atunci, clienții casnici primeau ceea ce specialiștii numesc ”serviciu universal”: curent la un anumit preț aprobat de stat.

Din 2013, lucrurile au început să se schimbe. Adică un consumator casnic putea să renunțe la acest serviciu universal și să încheie un contract în regim concurențial cu un furnizor (de regulă pentru că prețurile pe piața concurențială erau mai mici – n.red.).

Și, încetul cu încetul, consumatorii au început să încheie astfel de contracte concurențiale, conștienți că astfel renunță la dreptul de a mai beneficia pe viitor de serviciul universal. Lucrurile s-au mișcat încet.

Până prin 2018, abia puțin peste 1 milion de consumatori casnici (din cei circa 8 milioane înregistrați în România – n.red.) trecuseră în piața concurențială.

Apoi, Guvernul Dăncila a încetinit și mai mult procesul prin Ordonanța 114/2018, care le permite tuturor consumatorilor casnici să renunțe la piața concurențială și să se întoarcă la serviciul universal.

Odată instalat, Guvernul Orban și-a luat angajamentul de a abroga prevederile OUG 114/2018 și de a finaliza procesul de liberalizare a pieței energiei la 1 ianuarie 2021.

Mai multe puteți afla din materialul video următor, în care președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisaliță, explică pe larg cum funcționează piața de energie electrică, de ce s-a ajuns la liberalizarea abia acum și care e următorul pas pe care îl avem de făcut.

Pe scurt, ANRE va reglementa în continuare tarifele de transport și distribuție a energiei electrice, dar și alte componente ale facturii la care ne vom referi ulterior.

În schimb, ANRE nu se va mai implica în stabilirea prețului energiei electrice active (care reprezintă în jur de jumătate din valoarea facturii). Pentru aceasta, furnizorul va putea stabilii orice preț dorește.

Putem oare să avem și noi un cuvânt de spus și să nu plătim mai mult decât trebuie pentru energia electrică activă?

Putem, dar numai dacă înțelegem cum să citim o ofertă și cum să ne apreciem corect consumul de curent.

Vă vom relata pe larg, în episodul următor al campaniei ”Preț corect la energie electrică”.