mai 31, 2020

Gazele naturale românești care nu au 85% metan în compozitie nu se vor mai putea vinde. Aceasta este propunerea ANRE ROMÂNIA!

ANRE a realizat și propus spre dezbatere un Proiect de Ordin de modificare a Regulamentului de măsurare a gazelor tranzacționate nr.62/2008, prin care dorește să schimbe doar o cifră. Cantitatea minimă de metan pe care trebuie să o conțină gazele naturale livrate să fie de 85% și nu de 70% cât este în prezent. 

Începând cu anul 2008 comercializarea gazelor naturale în România se face în unități de energie  kWh ceea ce face obligatoriu determinarea continuă a compoziției și corectarea energiei conținute în funcție de componenții existenți în gaze. Având în vedere că în România și Europa gazele sunt cu precădere utilizate în procese de combustie, parametri importanți sunt cantitatea de energie conținută de gazele naturale și densitatea relativă a acestora și mai puțin important este procentul de metan, etan, propan și butan. 

Cantitatea de metan devine importantă însă în procesele de chimizare, unde o compoziție mare de metan crește considerabil productivitatea în industria chimică.

Regulamentul de măsurare a cantităților de gaze naturale tranzacționate în România a fost realizat în anul 2008 și ulterior s-au semnalat nenumărate elemente care trebuie îmbunătățite pentru a asigura o măsurare corectă a gazelor în vederea tranzacționării lor. În cei 12 ani de aplicare a acestui Regulament, dar mai ales în ultimii ani au existat multe propuneri de modificare și îmbunătățire înaintate către ANRE de participanții la piața de gaze. Multe propuneri au rămas însă nediscutate, deși aveau ca și obiect realizarea unei măsurători corecte a debitelor/energiei gazelor care se comercializează și furnizarea unor gaze de calitate. De exemplu: corelarea valorii punctului de rouă al vaporilor de apă cu valoarea prevăzută în standardul național românesc SR  3317/2015; optimizarea valorii limite a punctului de rouă al vaporilor de apă pentru reducerea cheltuielilor de operare a producătorilor de gaze din România; dublul standard pentru punctul de rouă al hidrocarburilor; armonizarea limitelor parametrilor proprietății gazelor cu cele incluse în setul de bune practici ale operatorilor europeni CBP 2005-001/01.

În timp ce elementele semnalate din acest Regulament de măsurare nu se discută, apare o solicitare din partea reprezentanților industriei de gaze maghiare și imediat apare un Proiect de Ordin care modifică o singură cifră, anume concentrația de metan în gazele livrate (tranzacționate) pe teritoriul României sau din România către țări din UE (Ungaria sau Bulgaria) și stabilește fără argumente tehnice sau economice ca acest procent să fie cel puțin 85% metan.

Am analizat standardele maghiare privind calitatea gazelor în Ungaria MSZ ISO 13686: 2013 și  MSZ 1648: 2016 și nu se prevede o valoare limită pentru conținutul de metan.  Operatorul de transport FGSZ, prin anexa la contractul de transport referitoare la specificația gazelor:  https://fgsz.hu/en/articles/show/312-c-2-specification-of-gas-quality-parameters-gcv-wobbe-index-and-costs-of-conversion-for-network-users-in-case-gas-is-outside-these-specifications nu impune sau nu face nici o referire la conținutul de metan din compoziția gazelor acceptate în sistemul maghiar de transport gaz.

Transgaz confirma prin anexa la Acordul de Interconectare România-Ungaria https://www.transgaz.ro/sites/default/files/Downloads/2020.02.12_PI%20Csanadpalota_Anexa%205.pdf faptul că 70% conținut metan este acceptabil pentru preluarea în sistemul maghiar.

Aceeași analiză am efectuat-o spre cealaltă țară membră a UE, Bulgaria, conectată la sistemul național de transport gaz din România prin punctele Giurgiu-Ruse și Negru Vodă-Kardam. Și pentru aceasta direcție, Transgaz confirma ca operatorul din Bulgaria solicită un conținut minim de 70% metan în compoziția gazelor transportate. http://transgaz.ro/sites/default/files/Downloads/2020.02.12_PI%20Ruse%20-%20Giurgiu_Anexa%205A5B.pdf.  

În nota de fundamentare a ANRE privind susținerea acestei modificări nu se face referire la impactul economic și bilanțier al acestui act normativ. În România există zăcăminte care nu îndeplinesc în mod continuu această cerință de a avea în permanență gaze cu un conținut de metan peste 85%, cerință care de altfel nici nu este o condiție sau recomandare în standardele europene (vezi EN 16726 sau EASEE CBP 2005), astfel aceste zăcăminte ar trebui închise sau limitate în livrarile de gaze atunci cănd nivelul metanului este sub 85%. Aceasta înseamnă pierderi economice și scăderea producției de gaze a României, cu creșterea importurilor care în ultima perioadă au fost cu prioritate din Ungaria.

Mai mult, o revizuire a Regulamentului de măsurare cerută de peste 3 ani de companiile românești putea să fie cel puțin una completă și să ia în dezbatere și cerința  menționată mai sus împreună cu influența acesteia asupra celorlalți parametrii de calitate din Regulament care sunt afectați de această modificare, dar care rămân în vigoare.

Nota justificativă a ANRE nu precizează de ce se dorește o astfel de modificare având în vedere că gazele naturale sunt vândute în funcție de valoarea lor energetică care este proporțională cu compoziția gazelor. 

Poate pentru a salva producția internă de gaze din țara vecină, unde sunt zăcăminte care produc gaze cu 55% metan și care amestecate cu gaze cu un procent  de 85% metan ar ajunge la limita cerută? Poate pentru a crește și securiza o productivitatea în industria petrochimică din țara vecină? Poate pentru a crește importul de gaze în România?

Indiferent de motivul real pentru care se propune modificarea Regulamentului, acest exemplu scoate din nou în evidență modul sfidător și neprofesionist al procedurilor de lucru din ANRE, proceduri care neglijează prin proiectul propus, în totalitatea impactul asupra producătorilor și al consumatorilor de gaze din ROMÂNIA.