iulie 3, 2020

BRUA o prioritate pentru Romania, dar prioritatea „zero” ramane reengineringul actualului sistem de transport gaze

Asociatia Energia Inteligenta a raspuns unor intrebari adresate de Revista ICIS din Londra privind Planul de Dezvoltare al SNT recent aprobat de ANRE.

  1. Bugetul pentru investițiile Transgaz în 2019 a fost stabilit la RON 2.44 mld (vezi BVC 2019 ver.16-05.2019 pag.16/24). La mijlocul anului 2019 nu fuseseră cheltuiți decât aproximativ RON 372,67 mil (vezi Raport Administratori 2018 Semestrul I pag.9/269). Crezi că acest buget a fost suficient pentru investiții?

 

Nu. În primul rând trebuie să precizăm că suma de RON 2,44 mld inclusă de TRANSGAZ în BVC 2019 trebuia reflectată mult mai clar de către operatorul TRANSGAZ, într-o anexă detaliată, astfel încât valoarea să fie rezultatul unor investiții clar menționate (ex. Conducte, stații de comprimare, stații de măsură gaze naturale, SCADA, protecție catodică, etc.). Aceasta este o modalitate de a prezenta transparent publicului consumator de gaze (aceștia sunt cei care vor suporta în fapt toate aceste costuri și sunt cei față de care TRANSGAZ trebuie să se justifice în primul rând), care sunt domeniile în care se dorește să se investească și totodată există posibilitatea de a se verifica public modul în care este dus la îndeplinire Planul de Dezvoltare. Conform Planului de Dezvoltare al SNT pe perioada 2018-2027 aprobat de ANRE în 7.12.2018 valoarea estimată a cheltuielilor de investiții “strategice” pentru anul 2019 a fost de EUR 734,72 mil, echivalentul a RON 3,47 mld (vezi pag. 68/90) la care trebuie adăugate TOATE cheltuielile necesare implementării proiectelor necesare modernizării sistemului actual național de transport gaze naturale prezentate în Anexa nr.10 (pag. 73-77/90).

Suma minimă necesară bugetului de investiții pentru modernizarea SNT și alinierea lui din punct de vedere operațional la standardele țărilor vecine (Bulgaria-Serbia-Ungaria-Ucraina-Moldova) este cel putin egală cu valoarea prezentată în Planul Național de Dezvoltare 2019-2028 recent aprobat de ANRE în 11.12.2019, anume EUR 4,0 mld (vezi pag.100/126). Această valoare reflectă însă standardele de calitate similare lucrărilor de proiectare și execuție utilizate de TRANSGAZ în proiectul BRUA Faza 1, care sunt cu aproximativ 30 % sub nivelul standardelor de calitate utilizate în proiecte precum Interconectare 32” x 182 km Grecia-Bulgaria sau 48” x 475 km Balkan Stream secțiunea BULGARIA  sau Interconectare 32” x 108 km Ungaria-Slovacia.

 

  1. Dacă nu, cât crezi că ar trebui să fie alocat anual pentru modernizarea sistemului de transmisie?

Imaginea clară, apropiată de realitate, a bugetului necesar “Modernizării SNT” nu poate fi estimată fără cunoașterea/recunoașterea clară a stării conductelor de transport.

 

”Pentru a rezolva o problemă, trebuie să recunoști că ea există”

 

Lipsa posibilității de inspecție a aproximativ 70% din lungimea totală a conductelor, inspecție realizată cu dispozitive PIG, și realizată după pregătirea și curățirea conductelor, face IMPOSIBILĂ determinarea în mod real a presiunii maxime admisibile de operare a conductelor și implicită a sub-sistemelor și în final a întregului sistem de transport.

O tentativă de recunoaștere a acestei stări a fost prezentată de operatorul TRANSGAZ în Raportul de Activitate al Directorului TRANSGAZ 2019-05-09 Anexa 2 (vezi pag.41-47/55 “Dezvoltare/Reabilitare Sistem Prioritar 2019-2021). Se poate observa presiunea de regim medie de 40 bar a “sistemului prioritar” valoare inferioară oricăror presiuni de operare din toate țările vecine, inclusiv Serbia sau Moldova.

Modernizarea SNT nu poate fi realizată fără un inventar detaliat al tuturor elementelor ce compun actualul sistem, numit Sistemul Național de Transport gaz și separarea lor tehnică, juridică și comercială. După efectuarea acestui inventar, inventar care poate stabili clar uzura fizică sau chiar valoarea reală a bunurilor, se poate trece la analiza valorii bugetului necesar realizării unui NOU Sistem Național de “transmisie” a gazelor naturale.

Pentru a răspunde întrebării, apreciez că pentru aducerea sistemului de transport românesc la nivelul cerințelor de transport europene este necesară o sumă de peste EUR 4,0 mld. Repartizarea anuală a acestei sume este în funcție de posibilitatea de accesare a finanțării, cert este că orice întârziere determină o creștere a vulnerabilității energetice a României (sub aspect cantitativ și al evoluției prețurilor).

 

3.Care ar trebui să fie prioritățile pentru modernizarea sistemului de transmisie – adică în ce ar trebui să fie investiți acești bani?

A. Prioritatea ZERO este una de ordin administrativ și care poate dura maxim un an: inventarul clar și detaliat al bunurilor din sistemul național de transport gaz (bunuri concesionate de ANRM către TRANSGAZ) și a bunurilor TRANSGAZ puse în funcțiune după încheierea contractului de concesiune și recunoașterea stării fizice și a factorilor de risc în exploatare (clădiri realizate în zona de protecție, traversări cursuri de apă cu risc în operare, trasee cu frecvente alunecări de teren, etc.)

B. A doua prioritate ZERO este determinarea în mod real al presiunii maxime admisibile de operare a tuturor conductelor și coroborarea acestora cu cerințele producătorilor, pentru a se stabili utilitatea conductelor.

C. Finalizarea BRUA faza I și a stațiilor de comprimare Siliștea și Onești.

D. Redefinirea SNT din punct de vedere tehnic, juridic, comercial și organizațional, după cum urmează:

D.1. Tehnic – Reconsiderarea SNT pe trei regimuri de operare

  1. Presiune de operare 50-63 bar;
  2. Presiune de operare 35- 50 bar;
  3. Presiune de operare <35 bar.

Notă: Dispozițiile regulilor europene tehnice și comerciale de transmisie a gazelor pot fi aplicate doar unor sisteme cu presiuni de operare superior valorii de 35 bar.

D.2. Juridic – reconsiderarea sistemului concesionării și a redevențelor:

  1. Sistem Național de Transport – toate sistemele de conducte care funcționează peste 35 bar, presiune de operare
  2. Sisteme Locale de Transport – toate sistemele de conducte care funcționează sub 35 bar (presiune de operare), toate sistemele de transport care sunt sisteme închise de tip sursă – consumator

D.3. Comercial – reconsiderarea sistemului de tarifare și a regulilor comerciale:

  1. Sistem Național de Transport – aplicarea regulilor comerciale europene
  2. Sisteme Locale de Transport – aplicarea unui set de reguli specifice sistemului și să nu se aplice cele europene

D.4. Organizațional – reconsiderarea societății de transport gaze naturale:

  1. Înființarea unei Societăți Comerciale SLTGAZ, independentă cu participare 100% a capitalului SNTGN TRANSGAZ SA care să preia în concesiune toate sistemele locale de transport gaze pentru a le opera și pentru care să existe un sistem de tarifare specific.
  2. SNTGN TRANSGAZ SA să rămână cu concesiunea exclusivă a unui Sistem National de Transport, cu conducte interconectate, cu tarife de transport gaze specifice și în care să funcționeze regulile comerciale europene, care să se poată integra în mod real în Sistemul European de Transport Gaze și care să scoată România din semiizolarea tehnică în care se găsește în prezent.

 

  1. Reconsiderarea Planului de Dezvoltare al SNT și SLT pe o perioadă de 10 ani și priortizarea lucrărilor în funcție de fluxurile de gaze viitoare, în care prioritară ar trebui să fie:

– Pregătirea conductelor în vederea curățirii și a inspecției cu PIG inteligent.

– Dezvoltarea și modernizarea trebuie defalcată pe cele trei paliere de presiune mai sus menționate și poate să includă atât obiective noi, cât și modernizarea celor existente. ÎNSĂ modernizarea celor existente nu poate începe decât prin analiza atentă și recunoașterea eficienței lucrărilor de “reabilitare” realizate de operator în perioada 2005-2019, lucrări în valoare de EUR 250 mil care din păcate nu au condus la creșterea cantităților de gaze transportate, ci doar la creșterea siguranței în exploatare și aceasta realizată în paralel cu reducerea presiunilor maxime de operare.

 

  1. Crezi că BRUA este o prioritate pentru România? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce nu?

Da. Pentru că investiția a fost demarată și trebuie finalizată. Fezabilitatea proiectului nu am cunoștință să fi fost făcută publică și presupun că investiția a fost justificată atât tehnic, cât și economic, în momentul în care a fost luată decizia finală de investire a bugetului.

  1. În cazul în care nu va fi modernizat sistemul de transmisie național care sunt riscurile pentru piața de gaze românească pe termen lung?

Creșterea anuală a costurilor de operare (ex. Buget de operare utilizat în anul 2007 în valoare de EUR 174 mil vs 2018 EUR 233 mil, în paralel cu reducerea capacității de transport (ex. 2007 volum de 15,5 mld mc/an vs. 2018 13,0 mld mc/an), a siguranței în exploatare, a volumelor transportate și creșterea vulnerabilității energetice a României.

Nu în ultimul rând lipsa modernizării sistemului va duce la creșterea tarifelor și implicit la creșterea prețului gazelor la consumatorul final.

  1. Cum se compară sistemul de transmisie românesc cu cele din statele vecine din Europa?

Din punct de vedere tehnic actualul sistem national de transport gaze naturale este unic în Europa. În fapt el este un sistem de “golire” al zăcămintelor actuale. Între sursele de gaz interne, în principal perimetrele de producție Romgaz sau OMV Petrom și zonele de cosum, având în vedere actualele regimuri de presiune, în prezent nu sunt necesare stații de comprimare (sau sunt necesare doar rar în condiții deosebite). Acest fapt, împreună cu presiunile de operare scăzute (conduce la eficiență scăzută a serviciului de transport, viteze mari de curgere a gazelor) și face ca actualul SNT să fie un sistem unic în Europa. Spre comparație întregul sistem din Ungaria este operat la presiuni între 40 și 70 bar, depozitele de înmagazinare fiind capabile să injecteze în sistem la presiuni mari de 50-63 bar similar cu sursele din import.

 

  1. Se pare că Transgaz nu va mai tranzita gaze rusești din acest an. În acest caz, cât va pierde Transgaz anual datorită lipsei tranzitului de gaze?

Conform datelor financiare publicate de operatorul TRANSGAZ în cursul anilor 2018 si 2019 aproximativ 20% din veniturile (cca. EUR 70 mil) proveneau din activitatea de tranzit. Având în vedere oprirea tranzitului de gaze către BULGARIA-GRECIA-MACEDONIA-TURCIA începând cu data de 1 Ianuarie 2020 pentru anul 2020 este posibilă o reducere a veniturilor proporțională cu volumul fizic, mai putin tariful de rezervare de capacitate via 48” Tranzit III.

Probabil veniturile TRANSGAZ în următorii ani se vor reduce cu cca 10-15%, datorită eliminării activității de tranzit gaze așa cum a fost ea organizată în ultimii 46 de ani.

 

  1. Cum va afecta această pierdere a venitului din tranzit investițiile în sistemul de transmisie românesc?

TRANSGAZ pentru a compensa această reducere a veniturilor, va crește tarifele de transport pentru consumatorii din România, conform datelor publicate pe pagina web a TRANSGAZ tarifele de rezervare de capacitate se vor dubla în următorii 3 ani.

De reținut este că impactul acestei creșteri de preț poate fi redus prin reengineringul SNT și reconsiderarea programului de dezvoltare și modernizare și aducerea lui în zona realității și optimizarea cheltuielilor operaționale.

 

  1. În ce măsură lipsa unui coridor de tranzit în România ar putea duce la izolarea ei regională?

ROMANIA își reduce rolul de țară de tranzit a gazelor. Izolarea țării a fost eliminată prin realizarea interconectărilor cu BULGARIA  via Negru Vodă și Ruse-Giurgiu, cu UNGARIA via Csanadpalota, UCRAIAN via Medieșu Aurit și Isaccea, cu MOLDOVA via Iași-Ungheni.

  1. Ce surse financiare ar putea Transgaz accesa pentru a asigura modernizarea sistemului?

Chiar și fonduri de investiții private în cazul sistematizării actualului SNT, a reconsiderării planului de modernizare/dezvoltare și a perioadei de recuperare a investițiilor/amortizare.

  1. Ce viziune ar trebui să adopte Transgaz pentru piața românească de gaze și pentru rolul acesteia pe plan regional?

Viziunea trebuie să se regăsească în Strategia Energetică Națională și în Politicile Sectoriale.

Aceasta trebuie înaintată TRANSGAZ spre implementare, noi indicatori de performanță managerială și eficiență a serviciului de transport trebuie definiți. În plan național reconsiderarea SNT conduce la creșterea eficienței manageriale și operaționale. În plan regional, rolul TRANSGAZ se va diminua după punerea în funcțiune a coridorului Balkan Stream, mai puțin în cazul în care noi surse de gaz vor deveni disponibile în SE Europei.

  1. În ce măsură crezi că Transgaz ar avea nevoie de o conducere nouă care să aplice o viziune pe termen lung pentru piața de gaze românească?

După răspunsurile de la celelalte întrebări, tendința ar fi să spunem că ar fi necesară IMEDIAT o conducere nouă. Comunicarea deficitară și modul de organizare (a se vedea Organigrama 2013 vs 2019), sunt elemente care pot fi puse în sarcina Managementului, dar problema cea mai mare se găsește la nivelul Acționariatului (public și privat), care “îmbătat” de dividendele bune din ultimii ani, și lipsit de viziune nu a trasat linii directoare corespunzătoare și a validat “la întâmplare Planuri de Dezvoltare cu iz Politic”.